anonim says:

Exista popi si preoti. Popii fac pe elitistii, pe smeritii pe puritanii, si de fapt sunt niste perversi patentati ahtiati dupa banii sau bunurile, sau casele de la munte ale enoriasilor. La ei in bisericute nu se umbla cu tasul, ca popa sa se poata uita pe furis cat pune omul in cosulet si in functie de asta ii arata mai multa sau mai putina bunavointa. In mintea lor sunt niste destrabalati ce ar tavali toate femeile cat de cat aratoase si de aceea pretind tuturor femeilor sa isi acopere capul si trupul cu haine, cernite, labartate,sa tina ochii in pamant sa se simta vesnic vinovate de ceva. Asa zisii popi elitisti preasmeriti il lingusesc in mod desantat pe episcop, sperand la decoratii, evidentieri functii, de aceea se straduie sa-si jumuleasca bine turma uzand ce vorbe si citate pompoase despre milostenii, darnicii si jertfe pt biserica. Mai este si cel ce racneste predicile si cantarile, se vara peste colegi ca sa se puna in evidenta, devine ridicol in ochii enoriasilor prin atitudinea exagerata si linguseala catre episcopul tolerant.
Preotii sunt aceia care nu se pretind elitisti, sunt blanzi si apropiati de oameni. Obtin mai bun raspuns decat cei dintai descrisi prin cuvintele lor intelepte si pline de omenie. Oamenii ii cauta si vin spre dansii de drag si din credinta sincera ce le-o inspira dumnealor prin atitudine, prin discursul omenos, normal, pe intelesul tuturor fara a induce enoriasilor sentimente de culpa. Purtarile lor sunt cuviincioase.