Vindea datele de identificare ale cardurilor bancare deţinute de cetăţeni străini şi le vindea cu 200 de lei. Cum ajungea tânărul să intre în posesia acestor date şi cum le „exploata” mai târziu? Ei bine, în motivarea Judecătoriei Arad, instanţa care a soluţionat acest dosar se explică: „În perioada octombrie-noiembrie 2011 inculpatul Z.R.A. a efectuat operaţiuni de transfer neautorizat de date prin următoarele modalităţi: accesarea unor canale MIRC de unde a obţinut date valide de conturi bancare şi prin lansarea de mesaje SPAM pe e-mail-urile diferitelor persoane din Europa pe care le obţinea printr-un extractor de e-mail-uri. Mesajele SPAM apăreau sub forma autentificării unor premii care veneau din partea unor bănci cunoscute cum ar fi Paypal, Wells, Fergo, Chase şi altele. Persoanele astfel ademenite de pagini de internet clonă ale instituţiilor antemenţionate ofereau datele de carduri sau ale conturilor bancare precum şi datele personale care intrau astfel în posesia inculpatului”.
Doar că datele obţinute de pe cadurile bancare erau vândute de inculpat, aşa cum menţionează instanţa arădeană: „În data de 26.10.2011 martorul M.F.R. i-a expediat inculpatului suma de 200 de lei, obţinând de la acesta în aceeaşi zi datele de identificare de pe cinci carduri bancare ale unor cetăţeni germani, iar în data de 27.10.2011 alte date de identificare de pe încă şapte carduri bancare aparţinând tot unor cetăţeni germani”.

Inculpatul nu s-a oprit aici. Potrivit Judecătoriei Arad, acesta a mai trimis aceluiaşi M.F.R. alte date de identificare de pe încă 28 de carduri bancare aparţinând unor cetăţeni străini. În acel moment a fost surprins în flagrant de către organele de poliţie. Scopul final al acestor tranzacţii – a concluzionat instanţa – era ca martorul M.F.R. să efectueze operaţiuni on-line de transfer de fonduri şi retrageri de numerar de pe cardurile bancare.

Sute de fişiere

În urma percheziţiei imobiliare efectuată la domiciliul inculpatului au fost descoperite documente bancare din perioada 2009-2011 privind transferuri de bani totalizând 2.917 dolari americani, 525,26 euro şi 1.686 de lei, certificate de garanţie pentru aur achiziţionat în anii 2010 şi 2011 în suma de 3.246,3 lei şi înscrisuri olografe cu numele unor cetăţeni ruşi şi ucrainieni care i-au expediat bani inculpatului. Conform Judecătoriei Arad, „la percheziţia informatică dispusă asupra hard discului calculatorului inculpatului au fost descoperite 845 de fişiere cu extensia TXT ce conţinea date de identificare, cărţi de credit, liste şi adrese de e-mail, 37 de fişiere cu extensia HTML reprezentând pagini phishing şi spam ale diferitelor bănci din Europa şi 145 de fişiere tip imagine reprezentând pagini de internet, fotografii ale cardurilor şi recipiselor de transfer de bani, documente de identitate şi alte file”.

Doi ani

„Fapta inculpatului de a transfera în mod repetat neautorizat date dintr-un sistem informatic întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic. La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare, gradul de pericol social al faptei care este ridicat raportat la împrejurarea că activitatea infracţională s-a desfăşurat pe un interval mare de timp (o lună) şi a vizat datele mai multor persoane, persoana inculpatului care nu este cunoscută cu antecedente penale. Apreciindu-se că scopul pedepsei se poate realiza chiar şi fără privare de libertate, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani şi s-a dispus confiscarea specială a hard discului aflat la camera de corpuri delicte a Judecatoriei Arad”, se arată în soluţia Judecătoriei Arad.

Audiat în faza de cercetare judecătorească, inculpatul a recunoscut savârşirea faptei şi a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.