Domnule primar, aţi făcut de curând publică încă o ţintă, destul de ridicată, de această dată, pe care vreţi o atingeţi, lansând proiectul „3 pentru Arad”. Care e scopul final în această încercare de atragere a societăţii civile de partea dvs. şi a partidului?
GEORGHE FALCĂ: Aveţi dreptate, proiectul e ambiţios, cu miză foarte ridicată. Însă nu cred că e potrivit să vorbim despre „atragere a societăţii civile”, de partea mea, a partidului sau a oricui altcuiva. Nu vreau ca în această iniţiativă să existe părţi spre care atragem, părţi pe care le abandonăm sau teritorii la care renunţă societatea civilă. Dacă e să existe o parte, ea e cea a căii de mijloc, dacă vreţi, cea în care iniţiativa societăţii civile se întâlneşte cu forţa electorală şi organizarea unui partid cât se poate de deschis la idei şi oameni noi. Aşadar, poate că ţinta cea mai importantă a iniţiativei „3 pentru Arad” este una dublă: înnoirea cu oameni competenţi a politicului, angrenarea acestora în actul de decizie administrativă şi, în acelaşi timp, deschiderea pentru societatea civilă a unui culoar cât se poate de transparent către nivelul de decizie. Oferta mea către societate nu e aceea de a-şi abandona vocea critică, ci de a o dubla cu proiecte de construcţie pe care, având reprezentanţi la nivel de decizie, să le şi poată pune în practică.
Există deja, cum era de aşteptat, voci care critică proiectul de curând lansat, voci care vin din partea Opoziţiei. Totuşi, o întrebare, dincolo de aceasta, se pune: de ce credeţi că societatea civilă ar trebui să-şi schimbe barca? Are deja un loc bine delimitat şi care devine din ce în ce mai vizibil şi activ pe piaţă, dată fiind imaginea tot mai proastă pe care politicianul o are în ochii opiniei publice?
FALCĂ: Cred că opoziţia este într-o ireparabilă pană de imaginaţie, incapabilă de orice alt gest decât acela de a intona în plan local discursul televiziunilor afiliate. Opoziţia pozează de câţiva ani în aliat al societăţii civile, însă nu a produs încă niciun proiect consistent care să aibă rădăcini în acest gen de colaborare, civic-politic. Şi, vorbind de colaborare, pot afirma şi că nici nu poate fi vorba ca societatea civilă „să schimbe barca”. Se vorbeşte de mulţi ani despre subminarea societăţii civile de către politic, de politizarea prin angajamente partizane a unor ONG-uri.
Noi vrem exact contrariul: ne dorim ca politicienii să iasă din autism, din izolare, din mici aranjamente şi alianţe conjuncturale, pentru a reface singura alianţă care ne justifică în calitate de oameni politici: alianţa cu cetăţenii. Reprezentanţii cetăţenilor, lideri ai comunităţii, ai breslelor, sunt invitaţi să depăşească discursul distructiv şi să vină cu propuneri şi proiecte pentru care vor avea, garantat, toată susţinerea. Cei trei candidaţi se vor afla, în momentul alegerii, pe locuri cert eligibile, acest lucru dovedind faptul că nu politicul doreşte să contamineze societatea civilă, ci dimpotrivă, aşteptăm o reîmprospătare cu idei, competenţe şi energie din partea cetăţenilor.
Care e grupul ţintă care speraţi să aplice pe această platformă? Vă aşteptaţi că acea parte a societăţii civile care v-a luat de mult la ţintă pe diverse proiecte – şi dau aici exemplul Mişcării arădeane – să-şi trimită tinerii sau chiar liderii la acest concurs? Ce-aţi face cu Claudiu Cristea dacă ar veni (şi ar putea) cu un proiect bine gândit pe spaţii verzi şi urbanism? Până unde sunteţi dispus să duceţi provocarea? Şi cât de bogată credeţi că va fi cererea pentru aceste fotolii?
FALCĂ: Iniţiativa „3 pentru Arad” se adresează în mod egal tuturor cetăţenilor. Desigur, şansele mai mari de a deveni viitori consilieri CLM le au cei care au urmat anterior un parcurs semnificativ pentru comunitate, au avut proiecte interesante şi utile pentru cetăţeni. E o competiţie deschisă, iar dacă există un candidat cu un proiect bun, susţinut de cetăţeni, o posibilă adversitate conjuncturală, istorică, nu ne va împiedica să recunoaştem, la rândul nostru, valoarea proiectului. Vorbim aşadar nu de nume, nu de numărul candidaţilor, ci de valoarea lor şi a iniţiativelor lor. Acolo sperăm să se regăsească bogăţia şi câştigul pentru oraş a propunerilor conţinute în „3 pentru Arad”.
Mai aveţi mulţi prieteni printre aleşii PDL din CLM? Fotoliile lor, pentru care primiseră de curând asigurare că şi le vor păstra în mandatul viitor, par a fugi acum de sub ei. De ce aţi spera la un ajutor din partea consilierilor la alegeri când aţi anunţat deja că sunteţi dispus să oferiţi un fotoliu unuia care nu a luptat pentru binele partidului?
FALCĂ: Nu cred că am dat vreodată impresia că „lupta pentru binele partidului” trebuie recompensată cu un post călduţ în administraţie. Apoi, partidul, filiala locală a PD-L, e o organizaţie mare, puternică, aş spune chiar complexă. Iar a face treabă bună în cadrul unei organizaţii mari, cum e partidul, e un certificat şi că vei putea face treabă bună în cadrul diferitelor tipuri de organizaţii administrative, fie că e vorba de CLM, CJ sau alte structuri. Iar dacă treaba bună în interiorul partidului e dublată şi de performanţă în slujba cetăţenilor nu văd care ar fi fisurile ori chestiunile contestabile ale proiectului „3 pentru Arad”. Dimpotrivă, oamenii competenţi, profesioniştii partidului, pot mult mai uşor să recunoască performanţa şi competenţa, chiar atunci când sunt avansate din partea societatăţii civile, o parte care, cum spuneam, nu trebuie să mai fie privită ca ceva „exterior”.
Trei locuri în CLM sunt destul de multe chiar şi la Arad, unde – spuneţi dvs. – sondajele vorbesc de la sine. Nu vă e frică de trădări? Cine şi ce îi va ţine pe cei veniţi din societatea civilă să nu trădeze tabăra PDL la momentul la care vor constata că lumea e mai frumoasă de partea societăţii civile şi nu a politicului?
FALCĂ: Dacă e să vorbim de trădare, deşi e un cuvânt care nu-şi are locul într-o iniţiativă care vrea să reinstaureze încrederea dintre politic şi civic, speranţa mea nu este aceea că noii consilieri nu-i vor trăda pe politicieni, ci aceea că nu-i vor trăda pe cetăţenii care i-au propulsat în posturi de decizie. Mizez, aşadar, pe o fidelitate principială a noilor consilieri atât faţă de propriile proiecte, cât şi faţă de valorile societăţii civile şi în raport cu cetăţenii care le-au acordat încrederea.
Şi revenind la Opoziţie: proiectul dvs e curajos, inovativ dar uşor de arătat cu degetul. Se vorbeşte deja de încercarea PDL la nivel naţional de a atrage societatea civilă de partea sa pentru a-şi spăla imaginea înainte de alegeri? De ce nu ar fi doar atât în spatele proiectului dvs.? De ce l-aţi lansat tocmai acum?
FALCĂ: Despre atragerea către o anumită „parte”, am răspuns deja: nu urmărim politizarea societăţii civile ci, dacă vreţi, „civilizarea” politicului. Adică transformarea graduală a militantului, a politicianului care răspunde comenzilor şi se pliază pe alianţe tactice de conjunctură, într-un om politic responsabil, care să se îmbunătăţească pe sine continuu, să aibă iniţiative, să se informeze şi reformeze permanent. Cu toţii ne dorim oameni politici care să păstreze un raport echilibrat şi productiv faţă de doctrina şi ierarhia politică, ca şi faţă de agenda cetăţenilor, de ideile valoroase şi înnoitoare ale societăţii civile. De ce acum? Pot spune că iniţiativa „3 pentru România” e, pentru cei care mă cunosc, o consecinţă naturală a ceea ce am făcut în ultimii ani în privinţa aducerii unor oameni noi în partid şi a depolitizării administrative. Luaţi ca reper ideile din volumul publicat recent, „Societatea vie. Proiect România 2020”, idei care nu au apărut peste noapte, şi veţi vedea continuitatea. De altfel, „3 pentru Arad” utilizează pentru promovare şi înscrierea candidaţilor o platformă a site-ului societateavie.ro, iar acest tip de abordare transparentă, ofertantă, dovedeşte chiar faptul că nu e vorba de un simplu exerciţiu de imagine.
„Oferta mea către societate nu e aceea de a-şi abandona vocea critică, ci de a o dubla cu proiecte de construcţie”
Citiți principiile noastre de moderare aici!