La câţiva ani după apariţia GALR, în anul 2010,  Academia Română a elaborat „Gramatica de bază a limbii române” (GBLR), care răspunde solicitării de a realiza o lucrare mai simplă ca organizare şi mai redusă în dimensiuni, incluzând datele esenţiale pentru înţelegerea structurii şi a funcţionării de ansamblu a gramaticii limbii române.

În prefata acestei lucrări, Gabriela Pană Dindelegan face următoarea precizare:

„Ar fi cu totul eronat să se creadă că această nouă lucrare este acelaşi lucru cu o gramatică şcolară. GBLR nu este un manual şcolar şi nici un manual universitar, ci o lucrare care, păstrându-se la un nivel teoretic ridicat, corespunzător nivelului teoretic al momentului ştiinţific actual, are drept scop să faciliteze accesul la datele descrierii pentru categorii cât mai largi de cititori”.

Faţă de GALR, eforturile autorilor GBLR (coordonator Gabriela Pană Dindelegan) au mers în direcţia sintetizării, organizării şi sistematizării suplimentare a materialului, a explicării tuturor conceptelor, precum şi în direcţia evidenţierii diferenţelor semnificative faţă de tradiţia gramaticală, dar şi faţă de GALR, astfel încât informaţia noii gramatici să devină accesibilă profesorilor de limba română.

Deschiderea cărţii spre uzul didactic a avut consecinţe importante asupra organizării şi a redactării.

1) GBLR are o dimensiune mai redusă – 700 de pagini, faţă de 2000 de pagini, în GALR- , ceea ce a făcut loc, în mai mare măsură, sintezelor teoretice, schemelor, comparaţiilor. S-a renunţat la redactarea „de tip narativ” în favoarea unei redactări sintetice, cu titluri şi subtitluri intermediare, cu organizare internă clară.

2) GBLR beneficiază de o punere în pagină mai „aerisită”, în care marcarea structurii interne a capitolelor şi a ideilor s-a realizat prin ierarhii grafice corespunzătoare.

3) Pentru exemplificarea fenomenelor s-au propus exemple simple, clare, de cele mai multe ori construite, uşor de înţeles.

S-a elaborat un capitol de Introducere (40 de pagini) în care sunt prezentate conceptele fundamentale: concepte morfologice şi morfosintactice, concepte sintactice, precum şi aspecte discursive fundamentale prezentate în carte.

La fiecare capitol s-au introdus câte două subtitluri: Dificultăţi şi Aspecte normative, concepute special pentru a veni în sprijinul nevoilor şcolii.

S-a introdus Glosarul care se referă la terminologia gramaticală cea mai recentă (100 de termeni) ?i un indice selectiv de cuvinte care cuprinde cuvintele cu probleme speciale de calificare, ca efect al ambiguită?ii acestora, al conversiunii acestora sau ca urmare a interpretărilor diferite propuse în această carte. În indicele de materii se fac trimiteri la paginile unde este prezentat din punct de vedere teoretic cuvântul-cheie.

Cartea este însoţită şi de un Caiet de exerciţii (216 pagini), care urmăreşte aplicarea conceptelor teoretice moderne din lucrare în practica didactică. Este propusă o paletă diversificată de exerciţii: de recunoaştere, de analiză, de construcţie, de interpretare a materialului faptic, exerciţii de tip normativ. Exerciţiile din acest Caiet asigură dirijarea activităţii de învăţare spre aspectele considerate de autori ca fiind reprezentative, dar şi mai dificile. Propunând şi rezolvări, autorii vin cu adevărat în sprijinul şcolii, atât al profesorilor cât şi al elevilor. Dacă GBLR este destinată mai ales profesorilor şi autorilor de manuale şcolare, caietul de exerciţii este destinat, în egală măsură, profesorilor şi elevilor.

Ca structură, GBLR are trei secţiuni:

a) Partea I, destinată gramaticii (morfosintaxei) claselor lexico-gramaticale (părţilor de vorbire);

b) Partea a II-a, destinată tratării speciale a funcţiilor sintactice, cea care păstrează în cea mai mare măsură legătura cu tradiţia gramaticală;

c) Partea a III-a, redusă ca întindere, referitoare la fenomenele enunţiative.

Se poate face observaţia că fenomene din partea a II-a apar cu anticipaţie în partea I (descrierea sintactică a claselor lexico-gramaticale) iar fenomene enunţiative apar cu anticipaţie în partea I şi a II-a (odată cu descrierea rolului deictic şi anaforic al pronumelor, al adverbelor şi al flexiunii verbale, cu prezentarea conectorilor, a predicatului enunţării etc.).

Ca nivel teoretic, Gramatica de bază a limbii române reflectă concepţia din GALR şi păstrează, în multe privinţe, inovaţiile introduse acolo.

Totuşi, unele diferenţe în raport cu GALR au fost necesare (atât în ceea ce priveşte teoria generală, cât şi în ce priveşte descrierea de detaliu), diferenţe bazate pe o serie de articole şi de cărţi apărute în ultimul timp, fie posterioare lucrului la GALR.

Dintre modificările nou introduse, cele mai semnificative vizează, pe de o parte, perspectiva mai apăsat morfosintactică, iar, pe de altă parte, modul de concepere a sintaxei grupului nominal.

GBLR, astfel concepută, vine în sprijinul  profesorilor de limba şi literatura română din sistemul preuniversitar care, în activităţile lor cu elevii utilizează GALR (2005/2008) şi care, prin viitoarele programe şi manuale de limba română vor prelucra „pentru şcoală” informaţia din GALR, studentilor, elevilor din gimnaziu si liceu, publicului larg.

Oricum, această lucrare îsi va pune pecetea asupra pregătirii elevilor, asigurându-le un mod judicios de lucru, si, de aceea, orecomandăm celor interesasi de studiul gramaticii românesti.

Tonul riguros stiintific al expunerii, abordarea competentă a problemelor de limbă, ineditul ideilor transmise si vasta informare ne determină să considerăm lucrarea Gramatica de bazaă a limbii române un succes stiintific real în peisajul lingvisticii românesti actuale.

Prof. Dumitru Mihăilescu