ARAD. Fondurile transfrontaliere au fost o gură uriaşă de oxigen pentru Consiliul Judeţean Arad. Cum bugetul propriu al instituţiei nu este unul foarte mare, care să permită modernizarea infrastructurii rutiere, banii europeni nerambursabili au fost una dintre ţintele actualei administraţii judeţene. În trei ani de zile, de când a început implementarea proiectelor transfrontaliere, au intrat în lucru zeci de kilometri de drumuri judeţene. Strategia conducerii Consiliului Judeţean Arad a fost aceea de a lega toate oraşele din judeţ aflate în apropierea zonei de frontieră. „Noi ne gândim la intrarea în spaţiul Schengen şi vrem să fim pregătiţi, din punct de vedere al infrastructurii rutiere, de momentul la care frontierele dintre România şi Ungaria vor fi deschise”, a spus Sergiu Bîlcea, vicepreşedintele CJA.

Şi drumurile

Dar să vedem exact ce s-a reuşit în ultimele 36 de luni pe drumurile judeţene din vecinătatea frontierei. Începând dinspre vestul judeţului spre zona de nord-est, a fost realizat drumul dintre Nădlac şi Peregu Mare, lung de şase kilometri, care nu a văzut niciodată asfaltul până acum. Valoarea investiţiei s-a ridicat la 5,1 milioane de lei. Mai departe, a fost luat în vizor drumul dintre Turnu şi Pecica, lung de zece kilometri, a cărui modernizare costă 18 milioane de lei. Un alt proiect finalizat deja a fost modernizarea drumului dintre Dorobanţi şi Macea. Chiar dacă lungimea lui nu este foarte mare, având doar trei kilometri, şoseaua este foarte utilă pentru cei care vor să ajungă în Macea pe linie directă, fără a circula prin Curtici. Lucrările de aici au costat trei milioane de lei. Un alt drum, de această dată unul foarte important, care leagă trei localităţi, dintre care una este un centru zonal, este acela dintre Curtici, Macea şi Sânmartin. Cei nouă kilometri de drum au fost modernizaţi contra sumei de 13 milioane de lei. Mai departe, vorbim despre un proiect care se află în implementare acum, respectiv centura oraşului Curtici, lungă de peste şapte kilometri. Realizarea ei va costa peste 23 de milioane de lei şi va scoate din oraş traficul greu, atât de blamat în prezent de locuitorii din Curtici. Un alt proiect care vizează localităţile din zona graniţei este cel de modernizare a drumului dintre Sânmartin şi Socodor, lung de aproape 12 kilometri, lucrări care vor costa aproape 20 de milioane de lei. Proiectul care „se comportă” ca şi o bucată de centură a oraşului Chişineu Criş este cel care vizează modernizarea drumului dintre Socodor şi Nădab. Şi în acest caz, traficul greu care circulă dinspre Vărşand spre Arad şi invers va fi scos din oraşul de pe Criş, decongestionând astfel circulaţia pe podul de acolo.

Şi o potecă de pământ

Un alt drum aflat, practic, pe fâşia de graniţă, a fost realizat anul acesta pentru prima oară. O potecă de pământ, care era, de fapt, asemeni unui drum agricol, a devenit o şosea nouă nouţă. Vorbim despre cei şapte kilometri dintre Grăniceri şi Pilu, care sunt asfaltaţi chiar în această perioadă, lucrările costând 15,6 milioane de lei. În sfârşit, o şosea care ar urma să lege zona Zimandului de Curtici se află, în prezent, în lucru. Vorbim despre drumul dintre Zimand Cuz şi Şofronea, un drum de şase kilometri pentru a cărui modernizare se plăteşte 9,5 milioane de lei. „Practic, pe exerciţiul financiar european 2014-2020 am demarat lucrări de modernizare pe 63 de kilometri de drumuri judeţene aflate în proximitatea frontierei. Au fost investiţi, în total, 117 milioane de lei, dintre care 91,7 milioane sunt fonduri europene nerambursabile, iar 25,2 milioane de lei sunt fonduri proprii ale Consiliului Judeţean”, a spus Sergiu Bîlcea, vicepreşedintele CJA.

Încă unul

În prezent, aproape toate localităţile din apropierea graniţei sunt legate sau vor fi legate între ele de drumuri noi, modernizate. Cu toate acestea, rămâne un segment de judeţ care nu a fost încă acoperit cu şosea nouă. Este vorba despre nord-estul extrem al judeţului, aflat la limita cu judeţul Bihor, respectiv un drum care să lege localitatea Zerind de Vărşand. O astfel de lucrare ar costa foarte mult, mai ales că trebuie realizat şi un pod peste Crişul Alb. Aşadar, în prezent, o legătură directă între cele două localităţi este doar la stadiul de vis. Totuşi, exerciţiul financiar european viitor, respectiv cel din 2021-2027, ar putea transforma visul în realitate. Până atunci, însă, mai avem de aşteptat.