Vine … Boris Vian la Arad, autor care, în scurta sa viață (1920 – 1959), s-a impus ca romancier, nuvelist, dramaturg, poet, traducător, dar și trompetist. După cum probabil v-ați dat seama este vorba despre un spectacol de teatru, „Ecarisaj pentru toți”, care va fi realizat de Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad și a cărui premieră este programată pentru data de 9 octombrie a.c.

Prima lectură, prima întâlnire a echipei noului proiect teatral arădean a avut loc marți, 17 august, regizorul care s-a aplecat asupra acestui text extrem de valoros fiind tânărul Tudor Lucanu. Distribuția spectacolului este formată din actorii Adriana Ghiniță, Ovidiu Ghiniță, Dorina Darie Peter, Ioan Peter, Ionel Bulbuc, Robert Pavicsits, Angela Petrean Varjasi, Carmen Vlaga, Cecilia Donat, Ștefan Statnic, Alex Mărgineanu, Călin Stanciu, Călin Stanciu Jr., scenografia fiind realizată tot de Tudor Lucanu.

„Ecarisaj pentru toți” este una dintre cele mai apreciate piese de teatru scrise de Boris  Vian, o comedie neagră al cărei umor și joc de situații aduc aminte de absurdul lui Eugène Ionesco. În acest text, Boris Vian plasează acțiunea în data de 6 iunie 1944, „într-o atmosferă generală de țară și de Arromache, mai precis”, printre personajele tragi – comice apărând parașutiști japonezi, un căpitan german, un pastor american. Prin absurdul situațiilor și al jocurilor de cuvinte, prin seninătatea personajelor bizare, Vian nu face altceva decât să sublinieze dramele provocate de Cel de-al Doilea Război Mondial, în general, și unei familii de ecarisori, în special. Prin tot ansamblul dramaturgic construit cu o dezinvoltură de răzbate printre rânduri, autorul ridiculizează politica impusă cu arma în mână sau cu mâna transformată în armă, strategiile de tot felul, interesul politic, patriotismul dus la extrem, ba chiar și Rezistența. Trebuie spus că ultimul simbol al acesteia din urmă este nimeni altul decât ecarisorul cel naiv pe care Ministerul Reconstrucției îl lasă fără un acoperiș deasupra capului, netrecându-i casa în „planul de aliniere”. Finalul nu poate rata un „Vive la France” spus cu aplomb și asumare, deasupra unei gropi comune în care zac laolaltă casa și adăpostul bietului ecarisor, aruncate în aer de dinamita prin care începe „reconstrucția”.

O comedie neagră, un teatru absurd de mare valoare așteaptă să vadă luminile rampei la teatrul arădean. Sperăm într-o reușită, proiectul având, la prima vedere, toate datele necesare pentru a se materializa în acest fel: autor, text, distribuție, regie.