Preşedintele Asociaţiei „Ţăranul Nădlăcan”, Gheorghe Porubsky, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, că pe fondul caniculei prelungite, cu zile în care s-au înregistrat peste 40 de grade la umbră, porumbul s-a copt prea repede, fără ca plantele să fie dezvoltate suficient. El a spus că în ultimele trei luni în zonă au căzut foarte puţine precipitaţii, iar seceta a compromis dezvoltarea porumbului pe suprafeţe mari.

„După anul 2022, care a fost cel mai catastrofal din istoria pe care o cunoaştem privind producţia, cu pierderi de peste 90%, acesta este al doilea an ca dimensiune a pagubelor provocate de secetă. Dacă în 2022 problema a fost seceta prelungită, acum şi arşiţa şi-a spus cuvântul. Vom avea o producţie de porumb undeva la 15-20% din cantităţile normale pentru zona noastră. Ne temem că în viitorul apropiat vor fi tot mai mulţi ani cu astfel de calamităţi, dacă ţinem cont de schimbările climatice. Singura şansă să mai facem agricultură la Nădlac, pe terenurile acestea foarte fertile, este ca statul să ne ajute să refacem sistemele de irigaţii, care nu mai funcţionează de 25 de ani. În ultimii ani am primit doar promisiuni de la ANIF Bucureşti şi Ministerul Agriculturii, am avut întâlniri repetate pentru a le prezenta situaţia, dar nu s-a făcut nimic concret”, a declarat Porubsky.

El a precizat că în zona Nădlac au fost cultivate cu porumb aproximativ 4.500 de hectare de terenuri ale fermierilor.

Mulţi fermieri din Nădlac au renunţat încă de anul trecut să mai cultive porumb şi s-au reorientat către sorg, o plantă rezistentă la lipsa apei, care îşi are originea în Africa. Tot în zonă, unii proprietari de terenuri au ales să renunţe la porumb pentru a împăduri suprafeţele, plantând stejari şi frasin.

În zonă nu există sisteme de irigaţii, iar în judeţul Arad doar aproximativ 8.000 de hectare din suprafaţa arabilă de 350.000 de hectare pot fi irigate, cu ajutorul celor două staţii de pompare situate la Semlac şi Păuliş.

Sursa: AGERPRES