Inflatie de partide la Arad

ARAD. Începutul anului 2015 găseşte eşichierul politic arădean într-o situaţie volatilă, atât în privinţa partidelor mari, parlamentare, dar, mai ales, în ceea ce priveşte partidele mici. Mişcările de trupe de la Bucureşti pot produce surprize, însă nu de natură să schimbe dominaţia administrativă a fostului PDL în municipiu şi judeţ. Inclusiv în ipoteza că fuziunea PNL-PDL nu ar fi dusă până la capăt, prin înscrierea în registrul partidelor politice a noului PNL.
Toate partidele parlamentare au organizaţii în Arad, unele în cele două mari blocuri politice, altele, teoretic, nealiniate. Pe de o parte, PDL şi PNL, funcţionând în cadrul noului PNL, având conducere bicefală, funcţionând, din punct de vedere politic ca un singur partid, dar separat din punct de vedere juridic. UDMR, la centru, s-a retras de la guvernare, dar organizaţia locală este indestructibil şi tradiţional legată de fostul PDL, asigurându-i majorităţi în CLM şi CJA. De cealaltă parte, PSD beneficiază de sprijinul PC, UNPR şi PLR. „Beneficiază” este un fel de a spune, pentru că UNPR nu are consilieri, existând în Arad doar cu numele. Diferenţa între cele două blocuri este că PDL şi PNL au funcţionat ca o formaţiune politică unică deîndată ce la Bucureşti s-a decis unificarea, fiind valorificat potenţialul ambelor partide, în timp ce alianţa PSD-UNPR-PC a funcţionat exclusiv în numele PSD.
Prin rezultatele obţinute la locale şi parlamentare, PP-DD Arad a devenit unul dintre partidele mari. După aceea, însă, a trecut printr-o perioadă demnă de „Comedia erorilor”, partidul parlamentar PP-DD fiind acum pulverizat, după ce liderii au trecut cu arme şi bagaje la PDL. Un parlamentar a ajuns, via PSD, tot la PDL, iar al doilea este disident în sânul partidului, nefiind clar dacă a fost sau nu exclus din partid. Practic, este ca şi inexistent, deşi are preşedinte interimar şi organizaţii destul de numeroase în judeţ. Este cel mai expus partid parlamentar din Arad la transformări peste noapte. Cel mai probabil, pe structurile încă existente se va înfiinţa filială a unuia dintre partidele care vor „răsări” în perioada următoare. Ca şi, dealtfel, Partidul Mişcarea Populară. Cu diferenţa că PMP va urma exact traseul conducerii de la Bucureşti, dictat de către Elena Udrea, chiar dacă nu va mai fi preşedinte, în timp ce PP-DD Arad nu mai ascultă nici cât negru sub unghie de Dan Diaconescu sau Simona Man.

Nealiniate

Dintre partidele care, deocamdată, nu sunt parte a niciunui bloc, se detaşează Noua Republică, având o activitate apreciabilă pentru fixarea în memoria electoratului. Neavând reprezentanţi pe plan local, se concentrează pe creşterea vizibilităţii. Cu certitudine, nu se va abate de la linia trasată la nivel central, fiind de partea lui Mihail Neamţu în lupta cu dizidenţii din aşa numita MECA.
Urmează o lungă serie de partide care au strălucit prin absenţă, unele vechi, altele, efemeride născute ca să încurce socotelile partidelor mari la alegeri. Din păcate, „cap de serie” este PNŢCD, adus la un nivel inimaginal de numeroasele răfuieli şi rupturi de la centru. De ultimă oră, se încearcă resuscitarea partidului, noua conducere arădeană susţinând că este în prag de realizare reunirea tuturor „aripilor”, în ciuda ameninţărilor lui Aurelian Pavelescu. Urmează PRM, distrus în urma interminabilelor „divorţuri” ale lui Vadim Tudor de cei care aveau îndrăzneala să nu i se supună orbeşte. Filiala arădeană încă există pe hârtie, dar prăbuşirea definitivă a lui Vadim nu este de natură să mai lase vreo speranţă de revenire. Eventual, integrarea într-un partid naţionalist, dacă acesta va apărea. Tot din păcate, am putea spune, Forumul Democrat al Germanilor din România – FDGR, care, cândva, avea la Arad consilieri municipali şi judeţeni, nu se mai remarcă decât prin faptul că are un sediu în buricul târgului. Explicaţia poate consta în faptul că, deşi este înregistrat ca asociaţia culturală funcţionând în regim de partid politic, a decis să activeze aproape exclusiv în domeniul cultural. Partidul Ecologist Român (PER) s-a remarcat doar prin faptul că a servit ca apendice pentru înfiinţarea MCL, în speranţa că va avea ceva de câştigat, dar s-a ales cu praful de pe tobă. PAS (Fost PSM, fost Partidul Alianţa Socialistă, rebotezat Partidul Alternativa Socialistă), nu mai dă niciun semn de viaţă, la centru ducându-se lupte grele, în subteran, unii dorind fuziunea prin absorbţie cu PSD, alţii optând pentru consolidarea ca partid socialist de sine stătător. Nu este exclus să fie folosit ca bază pentru construirea unui alt partid socialist.

Încurcă-lume

Lista este încheiată de către partiduleţele născute în speranţa că vor reuşi să adune, la scrutinuri, ceva voturi pe care să le negocieze cu partidele medii sau mari. Printre ele se numără partidul lui Miron Cozma – PSDMR, ALO – partidul securiştilor ieşiţi din sistem, PDS – lansat de fostul preşedinte al PSM, ulterior PAS, Ion Sasu. Strict pentru a încurca UDMR, au luat fiinţă partidele lui Tokes – PCM şi PPMT, absolut insesizabile, ca activitate, în Arad.

Reprezentate în Parlament

Nouă dintre cele 20 sunt reprezentate în Parlament, şapte (PDL, PNL, PSD, PC, UNPR, UDMR, PP-DD) în urma alegerilor, două (PMP şi PLR) în urma racolării de parlamentari de la alte partide.