JURNAL ARĂDEAN: Domnule președinte Gheorghe Seculici, au trecut 11 ani de când ați preluat Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad. Au fost ani complicați, cu multe schimbări economice și momente de criză mondială. Cum evaluați acum situația Camerei de Comerț de la preluare și de astăzi?
GHEORGHE SECULICI: Camerele de Comerț ar trebui să fie oglinda economiei naționale, dar și a societății în ansamblul ei. Ultimii 11 ani nu au fost mai ușori decât precedenții, au adus schimbări radicale, uneori neașteptate, determinate de situația financiară la nivel global, de impactul național al crizei economice, dar și de pandemia care a modificat, practic, regulile după care lumea a funcționat până atunci.
Sigur, unele schimbări sunt bune, vremurile ne-au obligat să accelerăm digitalizarea și ne-au demonstrat că avem capacitate de rezistență și reinventare. Au fost afaceri care s-au clătinat, dar s-au adaptat și au supraviețuit noilor condiții, iar asta a dus într-un fel și la o stabilizare a activității Camerei de Comerț, chiar și în condiții grele. Și mai este un lucru important care s-a întâmplat în ultimul deceniu, și anume accesul mai larg la fonduri europene, atât nemijlocit, prin proiecte dedicate întreprinderilor mici și mijlocii sau marilor producători, cât și indirect, prin programele de investiții dezvoltate de administrațiile locale.
În județul Arad au intrat în ultimii 10 ani peste 6 miliarde de euro din fonduri europene, iar această infuzie masivă de capital a creat locuri de muncă, a generat profit și a schițat noi perspective de dezvoltare a afacerilor arădene. Iar dacă mediul privat din Arad funcționează bine, pe bază de proiecte, asta se reflectă indirect și în viața de zi cu zi a Camerei de Comerț.
Și noi ne-am adaptat, am învățat să lucrăm cu proiecte europene, am schimbat profilul târgurilor pe care le organizăm la Expo Arad, am dezvoltat parteneriatele internaționale. Astăzi, fără falsă modestie, pot spune că suntem printre cei mai activi la nivel național, iar asta se datorează colegilor și colaboratorilor cu care muncim în echipă la Camera de Comerț.
JA: Și, cumva, o întrebare în completarea primei. Pentru cei care, încă, au nelămuriri: ce înseamnă Camera de Comerț? Cum îi ajută pe agenții economici? Ce înseamnă pentru economie un sistem cameral funcțional?
G.S.: Aș începe cu ultima întrebare, pentru că la nivelul Camerelor de Comerț care funcționează pe baza legii 335/2007 exista dorința de a realiza un sistem cameral puternic care să facă cu adevărat legătură între mediul de afaceri și guvern, care să dea un impuls funcționarii economiei naționale. Asta presupune o organizare în care interesul membrilor Camerei de Comerț este prioritar, așa cum se întâmplă peste tot în Europa. Astăzi, actorii industriali locali nu concurează doar între ei, ci sunt jucători pe o piață globală, unde se confruntă cu cele mai moderne tehnologii, cu prețuri foarte mici și uneori cu ajutoare de stat care îi fac mai competitivi pe concurenții lor. Astăzi, clientul poate comanda produse fabricate oriunde în lume, care scot de pe piață firmele naționale.
Protejarea acestor firme locale, printr-un sisteme profesionale de informare, perfecționare, comunicare, reprezentare și crearea cadrului legislativ care să protejeze afacerile locale – sunt unele dintre misiunile pentru care militeaza Camera de Comerț. Sperăm ca la un moment dat decidenții politici să înțeleagă că România are nevoie de un sistem cameral funcțional așa cum există peste tot în lume.
JA: Dacă e să vă raportați la economia Aradului, cum ar putea fi caracterizat ultimul an, din perspectiva relației pe care Camera o are cu agenții economici?
G.S.: Anul 2024 a fost un an echilibrat, lipsit de convulsii majore. Dezvoltarea, creșterea, insolvența si falimentul fac parte din viata economică a companiilor cu bune și rele, activitatea economică este o activitate vie în care unele firme se nasc iar altele dispar, unele firme au trecut cu bine de această perioadă, altele nu. Producția industrială a județului a fost constantă, o mare parte din marii jucători ai economiei arădene au încheiat un an pozitiv, investițiile publice au alimentat contractorii și subcontractanții acestora, care au implementat lucrările de investiții în județ. De aceea, aș acorda o notă bună anului 2024.
În ceea ce privește relația Camerei cu agenții economici, am înțeles de mult că este nevoie de o intensificare a programelor prin care să interacționăm mai mult cu toți reprezentanții mediului de afaceri. Aceeași strategie am avut-o și în relația cu administrația fiindcă traim într-un ecosistem în care fiecare jucător este dependent de performanțele celuilalt.
JA: Ați amintit în ultima conferință de presă, pe lângă acțiunile deja consacrate ale Camerei, așa cum sunt târgurile spre exemplu, și de alte atribuții și activități mai puțin cunoscute public cum ar fi arbitrajul comercial. Ați putea să detaliați?
G.S.: Persoanele juridice de drept public care au în obiectul lor de activitate şi activităţi economice au posibilitatea de a încheia convenţii arbitrale, în afară de cazul în care legea şi actul lor de înfiinţare sau de organizare dispune altfel. Curtea de Arbitraj Comercial organizează şi administrează soluţionarea, pe calea arbitrajului a litigiilor interne sau internaţionale dacă părţile au sesizat-o în temeiul unei convenţii arbitrale scrise,adica a fost consemnata in contract. Soluţionarea litigiului revine exclusiv tribunalului arbitral care funcționează în cadrul Camerei de Comerț.
Dosarul litigiului este confidenţial, nicio persoană în afara celor implicate în desfăşurarea litigiului respectiv, nu are acces la dosar fără acordul scris al părţilor. Procesul arbitral nu este public, se desfășoară în cadrul Camerei de Comerț cu judecători și arbitri autorizați de Colegiul Camerei de Comerț.
Este regretabil că agenții economici, pentru o eficientă rezolvare a litigiilor comerciale, apelează prea puțin la acest serviciu al Camerei.
JA: Un alt aspect pe care aș dori să îl detaliați este cel al relațiilor externe pe care le poate facilita Camera de Comerț. Înspre ce piețe se orientează agenții economici arădeni, dar și ce țări sunt interesate să vină în România?
G.S: Cei mai buni parteneri comerciali ai Aradului sunt firmele din Ungaria. Asta se reflectă și în interesul lor față de târgurile pe care le organizăm, este vizibil faptul că își doresc să dezvolte noi parteneriate, să își păstreze poziția pe piața românescă și chiar să se extindă. Același lucru îl pot spune și despre firmele din Serbia. Există o colaborare activă la nivelul euroregiunii între investitori din România, Ungaria și Serbia, aceștia din urmă fiind interesați cu precădere de tehnologie în domeniul agricol. Nu în ultimul rând Aradul este în continuare în atenția marilor companii multinaționale, europene dar și asiatice. Astfel din cele peste 3700 de firme cu capital strain la nivelul Aradului, cele cu capital italian sunt 1670, germane 450 și maghiare 330.
Vă pot spune că în domeniul logistic suntem foarte apreciați de investitorii olandezi, în agricultură cele mai recente solicitări sunt din Germania și Austria, în viticultură din Italia, în automotive din China. Se înregistează un interes crescut și în domeniul energiei regenerabile, iar aici investițiile majore vin dinspre Austria, China și vestul Europei.
JA. Pe finalul anului 2024 două subiecte au fost extrem de „fierbinți”. Aș începe cu primul și anume orientarea României spre Europa și dezvoltarea mediului economic. Cum apreciați relațiile economice în contextul geo-politic actual? Al doilea subiect, desigur, este cel al Spațiului Schengen. Vorbim de aderarea României și impactul pe această aderare îl are în economia locală a Aradului.
G.S.: Aderarea României la Spațiul Schengen produce o schimbare majoră a situației firmelor de transport, or în Arad firmele de tranport sunt puternice si avantajate acum. Adăugăm la asta eficientizarea activității prin creșterea vitezei de livrare, scăderea cheltuielilor cu diurnele și vom înțelege ce pas mare este prezența în Schengen pentru firmele de transport. Produsele românești ajung mai repede în străinătate, iar matreia primă din străinătate ajunge mai repede la companiile de prelucrare din România și la costuri mai mici. Asta înseamnă că profităm, în sfârșit, și la nivel logistic, de libertatea de mișcare în spațiul european cu un avantaj incontestabil. Nu întâmplător două dintre cele trei terminale intermodale din județul Arad, Rail Port Curtici și Afluent Arad au anunțat deja programme ambițioase de dezvoltare. Asa cum am mai spus, sper ca aderarea noastră totală in Spațiului Schengen să nu afecteze forța de muncă extrem de deficitară la nivelul Aradului.
JA: În final, privind către 2025, la ce ar trebui să ne așteptăm? Europa și nu numai trece prin momente nu tocmai liniștite, iar o nouă recesiune pare tot mai plauzibilă. Cum ar trebui să se pregătească mediul economic pentru aceste provocări?
G.S. În primul rând mediul politic trebuie să se pregătească pentru aceste provocări și să ia decizii corecte pentru investitori. Credeți-mă, oamenii de afaceri știu ce trebuie să facă și în condiții grele, dar trebuie să dispuna de o legislație clară, să fie lăsați să creeze, să fie inventivi, să aibă curajul să continue să investească. Auzim mereu discutându-se despre măsuri de austeritate și despre faptul că salariile în anunite domenii sunt prea mari. Eu nu cred că neapărat sunt mari, fiindcă la utilități și servicii de bază suntem mai scumpi decât multe state din vestul Europei.
Prioritatea ar trebui să fie din punctul meu de vedere nu tăierile, ci crearea unui cadru legislativ coerent și clar, mecanisme de creștere și continuare a dezvoltării, asigurarea stabilității mediului de afaceri și creșterea sentimentului de siguranță a românilor.
Dacă intrăm într-un vârtej al austerității, atunci da, o nouă recesiune pare plauzibilă. Părerea mea este că în momente grele trebuie continuate investițiile, trebuie stimulat consumul, iar guvernul să gândească un mecanism de susținere a afacerilor românești, care să rămână competitive la nivel global. Revenind la întrebarea dvs. nu cred că este cazul să se taie, ci dimpotrivă să se adauge, și nu mă refer în mod dirtect la salarizare, ci la condițiile care favorizează creșterea economică și sporirea veniturilor.
Alin 
cris 
