ARAD. Peste 200 de copii au fost abuzaţi sau neglijaţi, anul trecut, în judeţul Arad. Mai mult decât dublu faţă de acum doi ani. Şi vorbim doar de cazurile care au ajuns la urechea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC). În realitate, numărul copiilor abuzaţi sau neglijaţi este mult mai mare, potrivit ONG-urilor care activează în domeniu. În spatele fiecărui caz de copil neglijat sau abuzat se află o poveste tristă, o dramă care lasă urme adânci în sufletul victimelor, traumatizându-le practic pe viaţă.

În cifre seci, statisticile DGASPC Arad pe anul 2022 evidenţiază: 46 de copii abuzaţi emoțional, 51 de copii abuzaţi fizic, 40 de copii abuzaţi sexual, 63 de copii neglijaţi, 9 copii aflaţi în alte situații complicate. În total, 209 copii-victime. În creştere semnificativă faţă de 2021, când în județul Arad s-au înregistrat 143 de cazuri, respectiv 2020 – cu 96 de cazuri.

Cele mai expuse abuzului sau neglijenţei sunt fetele. În 111 din cele 209 cazuri de anul trecut (53%), victime au fost fetele, în timp ce în 98 de situaţii au căzut victimă băieţii. În ceea ce priveşte vârsta victimelor, riscul e direct proporţional cu vârsta: cu cât copiii sunt mai mari, cu atât sunt mai expuşi abuzului. În 77 din cazurile investigate anul trecut de DGASPC au fost implicaţi copii de 14-18 ani. 43 de copii-victime aveau 11-13 ani, 34 se încadrează la categoria 7-10 ani, 28 de copii aveau între 4 şi 6 ani, iar 27 provin din grupa de vârstă 1-3 ani. Datele au fost transmise de DGASPC Arad, la solicitarea Jurnal arădean/ Aradon.

Din păcate, în 70% din cazurile instrumentate de DGASPC Arad, agresorul fie era un membru al familiei, fie provenea din rândul unor persoane cunoscute.

Profilul agresorului, profilul victimei

Dacă ar fi să creionăm profilul agresorului, ar fi de amintit următoarele detalii: istorie personală cu abuz în copilărie, nemulţumiri/lipsa unui loc de muncă, consumul de alcool sau de droguri, neîncredere în sine, instabilitate emoţională, imaturitate emoţională.

În ceea ce priveşte profilul copilului expus situațiilor de abuz/neglijare, specialiştii DGASPC menţionează: probleme de dezvoltare (de exemplu, tulburări de ataşament), de sănătate, dizabilităţi, probleme ori tulburări de comportament, copil provenit din familii dezorganizate, copil din afara căsătoriei.

Mecanisme care vulnerabilizează

Am fost interesaţi să aflăm care sunt, din punct de vedere psihologic, mecanismele prin care copiii sunt vulnerabilizați și devin victime.

Iată răspunsul primit din partea DGASPC Arad: „Perceperea negativă a copiilor de către propriii părinţi, uneori chiar de la naştere, poate conduce la diferite grade de respingere a copiilor: sunt trecuţi cu vederea, ridiculizaţi, respinşi sau văzuţi ca sursă a problemelor. Ameninţarea repetată a copilului cu pedepse, cu părăsirea sau alungarea conduce la o stare de anxietate căreia copilul cu greu îi face faţă şi care lasă urme pe termen lung. Neglijarea copilului conduce adesea la asumarea de responsabilităţi cărora copiii, nefiind suficient de maturi, nu le pot face faţă. Drept consecinţă, nu le mai rămâne decât foarte puţină energie şi bucurie pe care să o investească în joacă, în relaţiile cu alţi copii şi în învăţătură. Copiii consumatorilor de droguri/alcool sunt afectaţi deja de la nivelul vieţii intrauterine. În cazul copiilor mai mari, aceştia observă că adulţii sunt prea preocupaţi de propria lume, de propriile lor nevoi şi probleme, încât nu mai pot avea grijă de ei şi de nevoile lor. Astfel, copiii ajung să îşi asume responsabilităţi în locul părinţilor. În plus, consumatorii de droguri folosesc adesea negarea şi proiecţia ca mecanism de apărare. Astfel, neagă, minimalizează şi raţionalizează abuzul pe care îl săvârşesc. Se întâmplă adesea ca acela care consumă droguri să realizeze o proiecţie asupra copilului, pe care s-ar putea să îl facă să se simtă răspunzător de orice problemă care ar apărea. Un consumator de droguri poate distorsiona percepţia copilului asupra realităţii la fel de mult ca un părinte psihotic.”

Semnalare şi intervenţie

Situațiile de abuz/neglijare pot fi aduse la cunoștința autorităților prin sesizarea directă a Serviciilor publice de asistență socială locale DAS/SPAS. O altă modalitate este sesizarea telefonică prin telefonul unic de urgență 119 sau 0257-983, cele două linii funcționând în paralel în județul Arad. Pot fi transmise sesizări şi prin poşta electronică: secretariat@dgaspc-arad.ro, prin poștă sau direct la sediul DGASPC Arad: strada 1 Decembrie 1918 nr.14.

„În funcție de situația semnalată, se pot oferi servicii de consiliere psiho-socială, atât copilului, dar mai ales părinților, prin care se încearcă minimizarea efectelor abuzului/neglijării asupra copilului, conștientizarea părintelui asupra anumitor aspecte de educație a copiilor, medierea relației cu copilul etc. Măsura de protecție asupra copilului se instituie atunci când viața copilului este pusă în pericol, nu există membri ai familiei copilului, alții decât părintele agresor care să își asume reprezentarea legală a copilului. Măsura plasamentului în regim de urgență poate fi instituită imediat, atunci când persoana de îngrijire își dă acordul de preluare a copilului sau prin emiterea de o instanță de judecată a unei sentințe civile de ordonanță președințială, atunci cand aceasta se opune” – precizează Erika Stark, director al DGASPC Arad.