Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, răsuflă uşurat la capătul celui de-al doilea proces de corupţie, desfăşurat la Tribunalul Arad. A primit o sentinţă de achitare, marţi, însă aceasta nu este definitivă.

Conform soluţiei dată de judecătorii primei instanţe, Nicolae Ioţcu este achitat pentru cele două acizaţii care îi erau aduse de DNA, respectiv trafic de influenţă şi trafic de influenţă în formă continuată.

De asemenea, omul de afaceri Ioan Faur a fost achitat pentru cumpărare de influenţă în formă continuată, iar Adrian Ionescu Marius a fost achitat pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă.

Instanţa a mai decis ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului asigurator instituit pe suma de 35.000 de lei pe numele lui Ioţcu.

Sentinţa este cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, iar cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Judecata

Dosarul fusese înregistrat în septembrie 2017, dar cea mai mare parte a timpului a rămas blocat în cameră preliminară la instanţele din Arad şi Timiş, unde au existat numeroase amânări până s-a dat undă verde începerii judecării pe fond. Astfel, judecarea cauzei a început în noiembrie 2019 şi au avut loc patru înfăţişări.

Potrivit acuzaţiilor DNA, în perioada mai-iunie 2015, Ioţcu s-a folosit de un intermediar pentru a pretinde şi primi de la cei doi oameni de afaceri suma totală de 35.000 lei. În schimb, ar fi promis că îşi va folosi influenţa asupra funcţionarilor din subordine pentru “derularea în bune condiţii a contractelor încheiate de Consiliul Judeţean Arad cu societăţile reprezentate de inculpaţii Faur Ioan Teodor şi Adrian Ionescu Marius (recepţia şi plata la termen a lucrărilor executate, asigurarea în bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Judeţean Arad a sumelor necesare plăţii lucrărilor contractate/executate precum şi facilitarea atribuirii altor contracte de achiziţii publice)”.

Probe respinse

Nu putem să nu amintim că, la judecarea cauzei, instanţa arădeană nu a putut ţine cont de o serie de probe adunate de procurorii DNA. Asta după ce, în cameră preliminară, magistraţii Curţii de Apel Timişoara au decis, în octombrie 2019, excluderea interceptărilor audio, “în baza art. 102 alin. 2-4 C.p.p. raportat la art.281 alin.1 lit. b C.p.p. şi cu aplicarea deciziilor nr. 51/2016, nr. 302/2017, nr. 26/2019 ale Curţii Constituţionale şi art. 6 paragr. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”.