Judecătorii arădeni nu au votat „lista rușinii” întocmită de CSM

ARAD. Judecătorii instanțelor din Arad nu au știut despre „lista rușinii” întocmită de către Consiliul Superior al Magistraturii, când li s-a cerut votul. Acest lucru a fost confirmat chiar de către Flavius Bradin, președintele Tribunalului Arad și șeful tuturor judecătorilor din Arad.

Săptămâna trecută, CSM a șocat opinia publică în momentul în care a lansat un atac fără precedent asupra mai multor politicieni, funcționari, ONG-uri și organelor mass-media.

„Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României. 3.580 de judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică. În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor. Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului. În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor. Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică. De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii. Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești. Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cum era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave. Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu. Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE”, au anunțat cei de la CSM.

Cu nume și prenume

În cadrul unei hotărâri adoptate de Secția pentru Judecători a CSM, hotărâre care se întinde pe nu mai puțin de 76 de pagini, magistrații arată cu degetul spre o serie de politicieni, ONG-uri și mass-media, toți cei de mai sus fiind acuzați că au atentat la independența Justiției: premierul demis al României, lIlie Bolojan (PNL), vicepremierul demis al României, Oana Gheorghiu, Dominic Fritz (presedinte USR), Cristian Ghinea (USR), Laurențiu Ștefănescu (USR), Ruben Lațcău (USR), Cătălin Teniță (USR), Ionel Stoica (secretar general al Agenției Naționale de Achiziții Publice), Ana Birchall (fost ministru al Justiției), Declic, Funky Citizens, Corupţia Ucide (ONG-uri) sau Recorder (mass-media) sunt doar câteva dintre cei care sunt acuzați că au atentat la independența Justiției sau au publicat texte denigratoare la adresa unora dintre cei care conduc Justiția din România, în fruntea acestora fiind deja binecunoscuta Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Secția pentru Judecători a CSM precizează în hotărârea adoptată în 9 iunie, dar și într-un comunicat de presă remis în data de 10 iunie, faptul că toți cei 3.580 de judecători care au votat în cadrul adunărilor generale care au avut loc în toate instanțele din România au fost de acord cu incriminarea, cu nume și prenume, a celor enumerați mai sus. Realitatea este, însă, alta.

Fără listă

Pentru a stabili exact ce și cum au votat judecătorii instanțelor din județul nostru, am luat legătura cu Flavius Bradin, președintele Tribunalului Arad. L-am întrebat pe acesta dacă el sau ceilalți colegi judecători din județul nostru au avut în față lista publicată de către CSM și dacă au votat că sunt de acord cu publicarea acestei liste. După cum anticipam încă înainte de discuția cu Bradin, judecătorii arădeni nu au avut nicio listă în față, în momentul în care au votat. Președintele Tribunalului Arad a confirmat că nu a existat o asemenea listă trimisă către instanțe. În schimb, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor din județul nostru s-au votat următoarele puncte: Judecătorii denunță degradarea constantă si tot mai accentuată a statului de drept din România, susţinută de subordonarea puterii judecătorești de către puterea politică; Judecătorii solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței justiției, să efectueze toate demersurile instituţionale la nivel intern și internațional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătoreşti şi prin recunoașterea de către celelalte puteri a independenței reale a judecătorului, ca cerință esențială într-o societate democratică; Judecătorii resping, ca fiind inacceptabile, dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susținând în integralitate observațiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie și Consiliul Superior al Magistraturii având acest obiect; Judecătorii amână, pentru viitoarea ședinţă a Adunării Generale a Judecătorilor, luarea unei hotărâri privind acțiunile concrete ce se impun a fi adoptate de judecători pentru apărarea independenţei justiţiei, inclusiv oprirea integrală a activităţii instanţei.

Așadar, nici vorbă de incriminarea politicienilor, nici vorbă de incriminarea ONG-urilor, nici vorbă de incriminarea mass-media.

E de acord

Demersul celor de la CSM reprezintă o premieră în România. Secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au decis să atace o serie de politicieni pe care îi acuză că ar dori să subjuge justiția. Totodată, este pentru prima oară când organele de presă sunt acuzate de atacuri concertate și dirijate împotriva judecătorilor, această afirmație a CSM putând fi oricând interpretată drept cenzură.

Cu toate acestea, președintele Tribunalului Arad, Flavius Bradin, nu vede nicio problemă în modalitatea pe care CSM a ales-o pentru a atrage atenția asupra așa-zisei subjugări a Justiției de către politic.

Flavius Bradin, președintele Tribunalului Arad/FOTO: A.G.

Chiar dacă a menționat faptul că nu știa că va apărea o „listă a rușinii”, Bradin spune că aprobă demersul făcut de CSM.

„Până acum, noi, ca sistem judiciar, am avut o poziție pasivă. Ne-am limitat la a răspunde prin comunicate de presă la atacurile sau la criticile venite. Dar diferența între o critică constructive și un atac este foarte mare. Cred că CSM-ul a părăsit această zonă și a trecut de la o atitudine pasivă, doar din a răspunde la critici, la o atitudine activă, de a spune la rândul lui cum crede el, în baza analizei pe care a făcut-o, că s-au întâmplat lucrurile. Din punctul meu de vedere așa cred că ar trebui răspuns. Dacă suntem într-un meci, și sincer în ultimii ani de zile am simțit că există un meci de box între justiție și clasa politică, un meci de box în care până acum justiția a fost doar încasator. De data asta, văd că CSM-ul a intrat și la ofensivă”, ne-a spus Flavius Bradin, președintele Tribunalului Arad. Mai mult, acesta speră că astfel de reacții vor deveni o obișnuință. „Cred că trebuie să ne obișnuim și cu astfel de reacții. Mai ales că mi se pare că portița unei atitudini mai active a judecătorilor în spațiu public, în media, a fost deschisă tot prin hotărârile CEDO cu privire la judecătorul Dănileț. A zis CEDO că e ok ca un judecător să aibă poziții cu privire la chestiuni politice”, a mai spus Bradin.

Pensia, marea durere

Mai departe, am încercat să înțelegem care ar fi cauzele acestui meci de box de care vorbește președintele Tribunalului Arad. Iar concluzia a fost că de vină ar fi pensionarea, pe lângă presupusele atacuri la adresa magistraților.

I-am amintit lui Flavius Bradin faptul că, în urmă cu aproximativ trei ani de zile, inclusiv el era nemulțumit de faptul că judecătorii se pensionau de tineri, la 47-48 de ani, cu o pensie care era mai mare decât salariul pe care magistrații îl încasau în timp ce erau în activitate. Mai mult, la momentul respectiv, Bradin spunea că, deși îndeplinește condițiile impuse de lege, refuză să se pensioneze, acest demers fiind imoral, din punctul lui de vedere. Acum, pus în fața acestor declarații, președintele Tribunalului Arad a spus:

„În 2023, punerea în acord a acestui, să zicem, fapt nefiresc, ca să poți să ieși la pensie la 48 de ani, a fost rezolvată. Prin legea care fusese dată în 2023, vârsta de pensionare a magistraților fusese dusă la 60 de ani. Echilibrul, spun eu, a fost restabilit în 2023, prin modificările legilor justiției, când pensia a fost adusă la nivelul salariului, iar vârsta de pensionare a fost crescută. Evident, treprat, pentru că nu se poate crește peste noapte”.

Scad mult pensiile

Președintele Tribunalului Arad ne-a detaliat faptul că, odată cu această ultimă modificare a legilor justiției, pensia magistraților va scădea cu aproape 50 la sută față de salariu, acesta fiind o nemulțumire a judecătorilor.

„Această ultimă lege de modificare a vârstei de pensionare la 65 de ani reduce pensia de la 100 la sută la 70 la sută din salariu. Dar, în realitate, pensia va fi undeva pe la 55 la sută. Pentru că, din 70 la sută ăsta, mai trebuie luate contribuțiile. Practic, un judecător care se pensionează acum ajunge cu pensia la jumătatea salariului”.

Volum uriaș de muncă

Pe de altă parte, judecătorul Flavius Bradin a vorbit și despre epuizarea colegilor săi, despre volumul uriaș de muncă pe care îl are fiecare dintre magistrați.

„Aradul se înscrie în media națională a volumului de dosare, dar sunt instanțe care evident depășesc media națională. Iar dacă suntem în media națională, resimțim acest volum. Vedeți și dumneavoastră numărul de dosare, numărul de cauze care sunt pe rol și vedeți și volumul pe care îl presupune un dosar. Pentru că sunt și dosare extrem de complexe, cu mize foarte mari. Ori, în loc să ai unu-două dosare, când intri în sală cu 20-30 de dosare, inevitabil calitatea actului de justiție nu mai poate să fie același. Gândiți-vă la un medic care, în loc să opereze un pacient, trebuie să opereze zece în acea zi. E o limită omenească, firească. Nu suntem roboți. Până la urmă, și o mașină, dacă o ții turată la maxim, la un moment dat explodează motorul. Deci, în tot acest context, am simțit, și toți colegii mei, am simțit că suntem nedreptățiți, că suntem acuzați de ceva ce n-am făcut și vă spun cu toată sinceritatea că atmosfera și sentimentul pe care îl au majoritatea colegilor sau cel puțin toți cu care am vorbit e un sentiment de, nu știu, de frustrare, de dezgust, de lehamite, de nedreptate. Lucrurile astea, inevitabil, se răsfrâng și asupra a tot ce înseamnă eficiența actului de justiție și calitatea. O armată care și-a pierdut moralul și motivația, chiar dacă e extraordinar de bine instruită, nu va mai da același randament ca și o armată însuflețită”, ne-a spus președintele Tribunalului Arad.

Nici în țară

Revenind la „lista rușinii” publicată de CSM, zeci de judecători din întreaga țară au declarat faptul că, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor, nu au votat așa ceva. Mai mult decât atât, se pare că nici măcar toți judecătorii din cadrul Secției pentru Judecători a CSM nu au știut despre această listă. Drept urmare, nu e de mirare faptul că opinia publică din întreaga țară consideră că, de fapt, lista ar fi fost întocmită de o mână de oameni care s-au simțit „lezați” de faptul că activitatea lor a fost pusă sub semnul întrebării. Și asta într-o țară europeană, așa-zis democratică, unde libertatea de expresie este sfântă. Sau nu?