Moscova. Putin i-a primit la Palatul Kremlinului pe emisarii preşedintelui american Donald Trump, care declarase că aceştia aduc la Moscova şi Kiev “o propunere de a pune capăt războiului”.

“Reprezentanţii SUA – Steve Witkoff şi Jared Kushner – s-au pregătit meticulos pentru această călătorie. Nu numai că şi-au exprimat interesul obişnuit de a pune capăt rapid ostilităţilor, dar au prezentat şi diverse idei despre posibile căi pentru a ajunge la un acord”, a confirmat Iuri Uşakov, consilierul pe probleme internaţionale al Kremlinului, după întâlnire.

Deocamdată, conţinutul acestei propuneri este necunoscut, deşi poziţia Rusiei s-a înăsprit de-a lungul lunilor, în mare parte ca urmare a atacurilor ucrainene reuşite în interiorul teritoriului rus, care au vizat de la rafinării la depozite de comerţ electronic.

Uşakov a explicat că, în timpul consultărilor, “au fost evidenţiate succesele autentice ale armatei ruse în înaintarea sa pe front şi s-a exprimat încrederea că obiectivele stabilite vor fi atinse”.

În orice caz, având în vedere că Kremlinul şi Casa Albă consideră că acordurile obţinute de cei doi preşedinţi la summitul lor din august 2025 din Alaska sunt complet depăşite, analiştii cred că negocierile vor trebui să înceapă de la zero.

Moscova, prima oprire

Negocierile care au avut loc de la revenirea lui Trump la putere, acum 18 luni, nu au dat niciun rezultat. Diferenţa de data aceasta este că mediatorii vor face o oprire la Kiev pentru prima dată.

“Situaţia pe care o vom discuta astăzi nu este, desigur, uşoară”, a recunoscut Putin la începutul întâlnirii, în care i-a transmis “cuvinte de recunoştinţă” preşedintelui Trump. Printre altele, i-a mulţumit omologului său american pentru “dorinţa sa sinceră de a contribui la o soluţie promptă, reciproc acceptabilă”.

“S-a confirmat că preşedinţii celor două ţări vor continua să menţină contacte personale”, a adăugat oficialul rus.

Potrivit lui Uşakov, Putin a insistat cu privire la tendinţele naziste ale guvernului ucrainean şi la necesitatea eliminării “tuturor cauzelor profunde ale conflictului”, deşi şi-a confirmat totodată şi “disponibilitatea de a continua să colaboreze cu americanii în căutarea unei soluţii politico-diplomatice”.

De altfel, în remarcile sale televizate de la începutul negocierilor, Putin însuşi a salutat eforturile lui Trump de a pune capăt războiului.

“Înţelegând că intră într-o situaţie dificilă, el nu îşi încetează totuşi eforturile de a contribui la o soluţionare şi de a-şi aduce contribuţia la rezolvarea conflictului ruso-ucrainean”, a declarat locatarul de la Kremlin, potrivit Reuters.

Mediatorii americani au promis că vor lua în considerare “evaluările şi observaţiile preşedintelui rus pentru o soluţie durabilă la conflictul din Ucraina” în timpul discuţiilor lor de duminică de la Kiev, a explicat înaltul oficial rus.

Din acest motiv, Uşakov a insistat că întâlnirea, care a durat mai mult de trei ore – prima din ianuarie şi care a avut loc la mai puţin de două săptămâni după vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova – a fost “utilă” şi “oportună”.

“Reuniunea a durat trei ore şi 10 minute. A fost substanţială, constructivă şi foarte sinceră şi demnă de încredere”, a insistat Uşakov.

Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Reuters că discuţiile au fost “substanţiale” şi că următorii paşi vor fi anunţaţi în următoarele săptămâni.

Witkoff şi Kushner nu au făcut niciun comentariu. Aceştia au părăsit Moscova pe cale aeriană la scurt timp după discuţii şi urmează să se întâlnească duminică la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Reprezentantul lui Putin pentru investiţii, Kirill Dmitriev, a postat pe X că întâlnirea a fost o “vizită importantă de mediere a păcii”. Atât el, cât şi Uşakov au fost prezenţi la întâlnire.

Un armistiţiu timid

Pentru a facilita sosirea mediatorilor americani, Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au ordonat oprirea timp de trei zile a atacurilor aeriene, dar numai asupra capitalelor lor, Kiev şi Moscova.

În acest sens, Putin a subliniat că Moscova a suspendat toate bombardamentele asupra Kievului după ce a primit propunerea ucraineană pe canale oficiale, adăugând că atacurile inamice au fost, de asemenea, reduse semnificativ atât împotriva capitalei, cât şi împotriva restului teritoriului rus.

Şeful statului rus a explicat că ţara sa “va face tot posibilul pentru a garanta siguranţa procesului de negocieri şi a mediatorilor”, dar a negat orice acord cu Kievul pentru un armistiţiu “mai larg”.

Zelenski propusese anterior o oprire la nivel naţional a campaniei de bombardamente, lucru despre care Kremlinul declarase încă de vineri că nu-l va accepta. Dimpotrivă, Moscova a atacat sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei din centrul Kievului, precum şi aeroportul din capitala ucraineană.

La rândul său, preşedintele ucrainean a declarat că a luat act şi a avertizat că săptămâna viitoare îşi va îndeplini promisiunea de a face spaţiul aerian rusesc complet nesigur, o ameninţare pe care Moscova a numit-o “terorism de stat”. De fapt, din acest motiv, Putin a afirmat că Moscova “nu negociază cu teroriştii”, iar Kremlinul a exclus un summit tripartit, cu excepţia cazului în care este vorba de semnarea unui acord de pace definitiv.

Putin îşi ignoră aliaţii

Mai mulţi dintre principalii aliaţi şi parteneri ai Kremlinului i-au cerut lui Putin în ultimele săptămâni să înceteze ostilităţile cât mai curând posibil, dar preşedintele rus, deşi le-a mulţumit pentru interesul lor, a respins aceste apeluri.

Acesta a fost cazul săptămâna aceasta cu premierul indian Narendra Modi şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar anterior cu preşedintele kazah Kassîm-Jomart Tokaiev, care l-a îndemnat să “îngheţe” conflictul.

Negocierile ruso-ucrainene, mediate de Casa Albă, sunt blocate din februarie anul trecut, când a început operaţiunea militară americană şi israeliană împotriva Iranului.

O detensionare este puţin probabilă

Reuters remarcă faptul că Rusia şi Ucraina rămân departe de a avea o înţelegere clară în ceea ce priveşte modul de a pune capăt războiului, cel mai sângeros din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.

O persoană apropiată Kremlinului, vorbind înainte de apariţia informaţiilor privind deplasarea emisarilor lui Trump, a declarat că Putin este în continuare hotărât să cucerească mai mult teritoriu.

“Nu există nicio şansă de a ajunge la un acord privind linia frontului până când Putin nu termină de securizat partea rămasă din regiunea Doneţk”, a declarat această persoană pentru Reuters, adăugând că liderul Kremlinului este încrezător “pe baza rapoartelor comandanţilor săi” că acest lucru se va întâmpla până la sfârşitul anului.

Analişti militari occidentali consideră o astfel de posibilitate ca fiind îndepărtată, având în vedere ritmul lent de progres al Moscovei. Ucraina a refuzat să cedeze teritoriile pe care le-a apărat cu succes cu costuri uriaşe şi respinge astfel de termeni ca fiind echivalenţi cu o capitulare.

De aceeaşi părere este şi Kirilo Budanov, şeful de cabinet al lui Zelenski, scrie dpa. El a declarat recent, într-un interviu pentru The New York Times, că nu se aşteaptă ca luptele să se încheie înainte de primăvara anului 2027 şi El a prezis noi atacuri aeriene strategice ruseşti asupra Ucrainei în timpul iernii.

Sursa: AGERPRES