Organizat de Cercul Cultural Banat-JA și Forumul Democrat al Germanilor din România, evenimentul va începe la ora 10, cu slujba festivă. După oficierea serviciului religios, perechile de dansatori vor defila prin centrul cartierului. După amiază, de la ora 17, aceștia vor oferi un program artistic, pe Calea Timișorii, la numărul 40. Acompaniamentul muzical va fi asigurat se fanfara DH Nadlačanka din Nădlac.
Prima Biserică romano-catolică din Aradul Nou a fost construită în anul 1725 de șvabii colonizaţi aici. Pe același loc a fost construit actualul lăcaș de cult, în stil baroc, acesta fiind sfințit în 1823. Șvabii au fost colonizați în Aradul Nou în urmă cu 301 ani, în 1723. În anul următor sosirii lor, aceștia au deschis prima școală cu predare germană din actualul municipiu, astfel că învățământul în limba lui Göthe împlinește în acest an trei secole de activitate. Trei ani mai târziu, șvabii colonizați aici și-au construit prima biserică, edificând ulterior una mai încăpătoare, cea actuală.
Principalul finanțator al construirii noii biserici a fost Lovász de Ötvenes, proprietarul fabricii de bere din Aradul Nou, cea mai veche clădire industrială încă în picioare în Arad. Localitatea Aradul Nou a fost alipită municipiului Arad în anii 1940. În anii ’70, aici trăiau în jur de 6 mii de etnici germani. Astăzi, conform datelor oficiale, numărul lor este de aproximativ o sută.
Trimite articolul
X
Arădean says: Păcat că au plecat aproximativ 6 mii de nemții din Aradul Nou, cu ei nivelul de cultură, organizare, al orașului creșterea foarte mult. Să nu mai spun de cei plecați din Vladimirescu, Fântânele, Frumușeni, unde românii au avut ce învăța.
Una din greșelile epocii de aur a fost că au fost lăsați , “vânduți” pe niște mărci acești oameni, astăzi orașul , România avea doar de câștigat cu acei oameni aici.
Prin munca lor, prin seriozitatea lor, prin educația lor, prin caracterul lor.
