Arad. Scriitoarea Lavinia Betea a prezentat, vineri, în faţa a peste 100 de elevi de la Colegiul Naţional “Dimitrie Ţichindeal” Arad mai multe experienţe pe care le-a trăit în perioada comunistă, atât ca elevă cât şi ca dascăl.
Lavinia Betea a făcut evocările în cadrul conferinței „Arad. Revoluție. 25 de ani”, organizată de Asociația Arad Capitală Europeană a Culturii 2021.
Viaţa de elev în comunism
Absolventă a fostului Liceu Pedagogic din Arad, în prezent Colegiul Naţional “Dimitrie Ţichindeal”, Lavinia Betea le-a povestit elevilor câteva amintiri din perioada în care era elevă, caracteristice perioadei comunismului.
“Zilnic, eram obligate să purtăm fustă neagră şi bluză albă. Făceam parte din brigada artistică a liceului şi în fiecare an făceam, obligatoriu, câte două-trei luni de muncă voluntară, fie în agricultură, la cules porumb, fie în fabric, la sortat legume”, a mărturisit Lavinia Betea.
Aceasta şi-a mai amintit şi despre repartiţiile pe care absolvenţii liceelor le primeau imediat după ce au promobat examenul de Bacalaureat.
“Eram obligaţi să ne prezentăm la posturile pe care le primeam prin repartiţie, în caz contrar, legea prevedea că îţi pierzi diploma de bacalaureat şi dai bursa de studii înapoi. Multă lume m-a întrebat de ce nu am refuzat repartiţia. Nu am putut să o refuz pentru că am fost bursieră şi nu aveam de unde să dau banii înapoi”, a mai spus Lavinia Betea.
De asemenea, scriitoarea a spus în faţa elevilor de la Colegiul Naţional “Dimitrie Ţichindeal” că, la absolvirea liceului, banchetul a fost organizat în sala festivă, de asemenea, absolventele au fost obligate să poarte fustă neagră şi bluză albă şi unde a fost interzisă aducerea prăjiturilor şi băuturilor răcoritoare “ca să nu se murdărească sala”.
De la Makarenko la Ceauşescu
Elevii de la Colegiul Naţional “Dimitrie Ţichindeal” au mai putut afla de la scriitoarea Lavinia Betea despre pedagogia comunistă, întemeiată de Anton Semionovici Makarenko. Acetsa s-a dedicat recuperării copiilor abandonaţi şi delincvenţilor minori, a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militărească, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind astfel personalitatea celor „educaţi”. Scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”. Pentru a atinge acest ţel, în „Colonia Gorki” copiii şi tinerii erau formaţi prin exerciţii fizice, printr-o pregătire paramilitară, jocuri militare, defilări sub drapel ş.a.m.d. În opinia lui Makarenko, numai „colectivul” e soluţia pedagogică perfectă pentru transformarea individului.
De la astfel de idei a provenit Comitetul Oamenilor Muncii, de pe vremea lui Ceauşescu, ce a împiedicat plecarea românilor în străinătate, s-a amestecat în problemele de familie, şi a atribuit calificative pentru comportare în societate şi la locul de muncă.
“Pedagogia lui Macarenko pentru delincvenţi a fost pedagogia dominantă în România şi în alte ţări din lagărul communist până în 89. Şi acum mă cutremur cănd văd părinţi că-şi duc copiii şi la balet şi la desen şi la muzică, fără să se întrebe dacă acel copil are înclinaţii în domeniile respective. Totul se face deoarece se crede că educaţia rezolvă totul”, a mai spus Lavinia Betea.
Aceasta a mai amintit şi de perioada anilor 69-70, când a fost intodusă măsura creşterii demografice prin interzicerea avorturilor.
În ceea ce priveşte speranţele românilor după Revoluţia din decembrie 89, Lavinia Betea a spus că “toată lumea astepta să dispară Ceauşescu şi soţia sa. Ne imaginam că dacă ei doi vor dispărea va fi fericire în ţară. Mai doream să vină investitorii străini, care să ne dea salarii occidentale”, a mai susţinut Lavinia Betea.
Conferința „Arad. Revoluție. 25 de ani” este prima dintr-o serie de evenimente de acest fel organizate de Asociația Arad Capitală Europeană a Culturii 2021 în parteneriat cu mai multe licee din oraș și dedicate Revoluției din 1989.
Citiți principiile noastre de moderare aici!