Istoria acestui pasaj este zbuciumată. A fost finalizat în toamna anului trecut, însă a fost deschis traficului doar câteva zile. Până când s-a constatat că TIR-urile și utilajele agricole nu pot intra pe noua construcție pentru că nu au suficient spațiu de viraj la niciunul din cele două capete. Problema cea mai mare este la capătul de pe drumul județean care leagă orașul de Arad și Dorobanți, unde unghiul de acces este de 90 de grade, iar șoseaua e prea îngustă pentru a permite virajul.

După mai bine de jumătate de an, timp în care pasajul a stat închis, CFR a reluat lucrările, zilele trecute. Contactați de Jurnal Arădean / Aradon, reprezentanții companiei au spus că lucrările de racordare a pasajului la drumul județean și la rețeaua rutieră din orașul Curtici se vor încheia în 15 aprilie. Nu au precizat ce soluție tehnică vor aplica, pentru că deocamdată nu a fost realizat un sens giratoriu în oraș, iar drumul județean nu a fost lărgit, situația fiind neschimbată față de toamna anului trecut.
Conform CFR, pasajul a costat aproape 28 de milioane de lei, iar la jumătatea lunii aprilie vehiculele de mare tonaj îl vor putea traversa.

Curticenii nu se bucură

Locuitorii și autoritățile locale din Curtici nu se bucură deloc de veste. Poziționarea pasajului a fost criticată de la început, iar mai mulți consilieri locali au dat vina pe fostul primar, Nicolae Aaniței, acuzat că nu s-a opus când a fost ales amplasamentul. Astfel, tot traficul greu va trece prin centrul orașului, respectiv între 300 și 500 de camioane pe zi. Mulți șoferi de TIR-uri aleg să meargă spre Oradea sau Vărșand prin Curtici, evitând astfel barierele CFR de pe centura Aradului pentru a ajunge pe DN79, pentru că la trecerile peste calea ferată se așteaptă în coloane zeci de minute de câteva ori pe zi.
Părerea generală este că dacă pasajul era construit înainte de intrarea în oraș, ar fi fost realizat un racord mai ușor și mai puțin costisitor la o viitoare șosea de centură.

Nu vor închiderea trecerii actuale

Pentru că nu vor ca orașul să fie sufocat de camioane, reprezentanții Primăriei Curtici au cerut la București păstrarea actualei treceri la nivel peste calea ferată (care ar urma să fie închisă atunci când va fi deschis pasajul), considerându-se că este soluția cea mai potrivită pentru oraș, atât din punct de vedere al traficului greu, cât și al costurilor.

”Am trimis cererea atât la CFR cât și la Ministerul Transporturilor. Nu vrem să se închidă actuala trecere la nivel cu linia ferată dacă se deschide pasajul, deoarece avem în zonă multe utilaje agricole, cum ar fi combine, care nu pot traversa această construcție. Ar fi nevoie de blocarea completă a pasajului cu polițiști la fiecare traversare, pentru că utilajele agricole mari ar ocupa ambele sensuri de circuație. În plus, panta este foarte mare, e greu să urci cu aceste utilaje”, a declarat viceprimarul cu atribuții de primar, Ioan Bogdan Ban.

Proiect cu bani europeni

Construirea pasajului face parte din proiectul de reabilitare a căii ferate Frontieră Ungaria – Curtici – Arad – Simeria, care are o valoare de aproximativ 250 de milioane de euro, majoritatea fondurilor fiind nerambursabile, obținute de la Uniunea Europeană.

CFR a ales să construiască pasajul pentru a permite trenurilor să circule în zonă cu viteză mai mare, în condițiile în care proiectul modernizării căii ferate are ca scop atingerea unei viteze de până la 160 de kilometri pe oră.

Autoritățile din Curtici spun însă că poziționarea construcției ”a fost greșită din start”, pentru că pasajul, aflat în vecinătatea gării, traversează 12 linii de cale ferată, în timp ce la intrarea în oraș avea de traversat doar două linii.