DIICOT a primit o lovitură grea de la Curtea de Apel Timișoara, încă una după cea primită de la Tribunalul Caraș Severin, în dosarul de contrabandă și spălare de bani în care sunt implicate 30 de persoane din județele Arad și Timiș, infracțiuni comise cu ajutorul a kilograme de aur importat ilegal din Turcia. După ce Tribunalul Caraș Severin a decis ca, din totalul de șapte inculpați propuși pentru arestare preventivă, să nu fie arestat niciunul, doar trei suspecți fiind plasați sub control judiciar, DIICOT s-a îndreptat spre Curtea de Apel Timișoara, în speranța că această instanță va admite propunerile de arestare preventivă. Însă și judecătorii de aici s-au arătat foarte indulgenți cu inculpații. Și nu doar că nu au decis să aresteze vreunul dintre inculpați, ci au hotărât ca și cei trei care erau sub control judiciar să fie cercetați în libertate, fără nicio măsură preventivă. „Revocă măsura preventivă a controlului judiciar dispus faţă de inculpaţii Conia Sorin-Ovidiu, Ghazal Hamwi Wadah şi Leş Adriana prin încheierea penală nr. 41/23.10.2025 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Caraş-Severin în dosarul nr. 1519/115/2025 pentru o perioadă de 60 de zile, din data de 23.10.2025 până la data de 21.12.2025, inclusiv”, se arată în soluția pe scurt a Curții de Apel Timișoara. Așadar, niciun inculpat din dosar nu se mai supune vreunei măsuri preventive.

În data de 23 octombrie, județele Arad și Timiș au fost „periate” de anchetatori, care au efectuat nu mai puțin de 58 de percheziții soldate cu reținerea a 11 inculpați. „La data de 23 octombrie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Caraș Severin au dispus reținerea a 11 inculpați (dintre care trei ofițeri de poliție din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Timiș și Inspectoratul de Poliție Județean Timiș) și măsura controlului judiciar față de șase inculpați (unul dintre aceștia ofițer cu funcție de comandă în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș), cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, contrabandă, spălarea banilor, evaziune fiscală, divulgarea informațiilor secrete de stat și abuz în serviciu. În urma perchezițiilor efectuate au fost găsite și ridicate sumele de 142.000 euro, 230.000 lei, 7.000 USD, 3.600 franci elvețieni, opt ceasuri de lux (dintre care două din aur), 3 kilograme aur, peste 300 bijuterii (inele, pandantive, brățări, lănțișoare, cercei), 4 bănuți de aur, 5 poșete de damă (diverse mărci), 22 de laptopuri, unități de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă”, anunțau, la momentul respectiv, procurorii DIICOT.

În ceea ce îi privește pe polițiștii vizați de anchetă, aceștia sunt Mihaiela-Mărioara Ianăș, șefa Serviciului Județean Anticorupție Timiș, Cosmin-Marian Stănciulescu, șeful Biroului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Timiș, împotriva acestora judecătorii hotărând să nu ia nicio măsură preventivă. În plus, în dosar mai este cercetat și Florin Bolboș, care deține funcția de adjunct al IPJ Timiș. Față de acesta, procurorii DIICOT au dispus măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Tot sub control judiciar au fost puși și fostul sef al Poliției Rutiere, Marcel Crăciunescu, și fostul polițist de la Economic, Gheorghe Niță.

Anchetatorii anunțau, după efectuarea celor 58 de percheziții, faptul că, încă de anul trecut, suspecții au format o grupare de criminalitate organizată. „În urma activităților de urmărire penală, s-a constatat că, pe parcursul anului 2024, pe raza județului Timiș, s-a constituit o grupare de criminalitate organizată, formată din peste 30 de membri, condusă de un suspect (cetățean străin), specializată în comercializarea de bijuterii din metale prețioase, o parte dintre acestea fiind introduse ilegal în România din Turcia, cu eludarea prevederilor legale. De asemenea, erau comercializate bijuterii contrafăcute, purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate legal. Bijuteriile erau introduse pe piață prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de membrii grupării, fără evidențierea lor în documentele contabile și fără a se achita obligațiile fiscale datorate bugetului de stat. Pentru ascunderea sursei ilicite a sumelor de bani obținute și a bunurilor tranzacționate, suspecții au recurs la înregistrarea în evidențele contabile de achiziții fictive de pe teritoriul național, creditări cu sume nejustificate față de veniturile declarate, precum și la achiziția de bunuri imobile de valoare mare, pe numele unor persoane apropiate, considerate de încredere. Cercetările efectuate au arătat că unii membri ai grupării infracționale organizate, motivați de câștigurile semnificative obținute din activități de evaziune fiscală și spălare de bani, au decis să își extindă operațiunile ilegale. Astfel, aceștia au introdus în România tot din Turcia și alte categorii de bunuri, precum articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și parfumuri, majoritatea inscripționate cu însemnele unor branduri de renume, fiind însă produse contrafăcute. Mărfurile erau introduse în țară prin evitarea controlului vamal și ulterior comercializate în afara circuitului fiscal legal, cu scopul obținerii unor profituri considerabile din vânzarea la negru”, susțin cei de la DIICOT.

Anchetatorii explică și modul în care funcționa această grupare, dar și cum, pentru a-și asigura protecția, membrii grupării au inclus în afacere și polițiști. „Potrivit probatoriului administrat în cauză, s-a constatat că gruparea infracțională organizată prezenta o structură ierarhică de tip piramidal, alcătuită din cinci paliere distincte, fiecare cu roluri bine determinate. Primul palier era reprezentat de liderii grupării, respectiv coordonatorii grupurilor de societăți comerciale implicate în comercializarea bijuteriilor din metale prețioase, care luau deciziile esențiale privind direcțiile de acțiune ale rețelei. Al doilea palier era compus din persoane din cercul apropiat al liderilor, respectiv angajați în cadrul societăților controlate de aceștia, formal încadrați în funcții de lucrători comerciali, dar care exercitau atribuții în sprijinul activității infracționale. Palierul al treilea a fost constituit din foști și actuali funcționari publici cu statut special, iar ultimele două paliere includeau funcționari publici din cadrul instituțiilor cu atribuții de control și supraveghere financiară, de protecție a consumatorilor, precum și angajați ai unor instituții financiar-bancare cu responsabilități privind monitorizarea și raportarea tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor. Astfel, cele mai multe dintre acțiunile de verificare desfășurate la societățile comerciale controlate de lider nu au fost eficiente, întrucât acesta a fost avertizat de către foşti angajaţi ai IPJ Timiș, pe baza informaţiilor furnizate de polițiști activi, din cadrul aceluiași inspectorat, despre data, modul și componența echipelor de control. Totodată, membrii grupării și-au activat diverse contacte în zona de operare, în rândul funcționarilor, inclusiv a celor cu statut special din instituții cu atribuții de constatare și sancționare a faptelor de natură economică, precum și în rândul lucrătorilor bancari responsabili de raportarea și sesizarea tranzacțiilor suspecte în domeniile vizate. Pentru a putea continua activitatea infracțională, liderul grupării de criminalitate organizată a recurs la două metode principale de protejare a rețelei prin coruperea funcționarilor publici, respectiv oferirea directă de bijuterii din aur, în schimbul asigurării protecției (transmiterea periodică de informații referitoare la planificarea și desfășurarea controalelor, precum și la obținerea unor soluții favorabile în cauzele aflate deja în curs) și suportarea cheltuielilor aferente unor petreceri și evenimente desfășurate în restaurante sau cluburi, organizate în beneficiul unor angajați cu funcții de decizie, în scopul de a determina o conduită profesională favorabilă intereselor grupării”, mai arată cei de la DIICOT.