Până la sfârşitul anului 2014, în judeţ trebuiau deschise cinci puncte noi de control la granița cu Ungaria, conform promisiunilor (mult mai vechi) făcute de autoritățile centrale și județene. Este vorba de Grăniceri – Elek, Variaşu Mic – Dombeghyhaza, Zerind – Demesmajor, Nădlac – Csanadpalota şi Pecica – Battonya. Speranțele pentru intrarea în Spațiul Schengen au anulat aceste proiecte, însă visul românilor de a circula liber, fără controale la graniță, nu s-a împlinit nici astăzi. Între timp, o serie de drumuri transfrontaliere și cele care leagă localități de lângă granița cu Ungaria au fost modernizate cu milioane de euro, bani europeni și ai administrațiilor locale, tocmai pentru a se facilita circulația între cele două țări. Drumurile au rămas închise cu bariere la granițe, pentru că cererile autorităților locale de a fi înființate cel puțin puncte temporare de control nu au primit un răspuns favorabil.

Ungurii, nemulțumiți de ”refuzul” României

În urmă cu un an, senatorul Traian Igaş solicita Guvernului să deblocheze situaţia înfiinţării punctelor de trecere a frontierei. El spunea că în judeţ au fost construite cu bani europeni 20 de drumuri în zona de graniță și atrăgea atenţia asupra “investiţiilor irosite”. “Pe parcursul anului 2014 am iniţiat o serie de demersuri privind necesitatea înfiinţării unui punct de trecere a frontierei Variaşu Mic – Dombeghyhaza. M-am adresat atât Ministerului Afacerilor Interne, cât şi Ministerului Afacerilor Externe pe acest subiect având ca punct de plecare sprijinul solicitat în iulie 2013 de către partea maghiară, atât din partea administraţiei locale, cât şi din partea ministrului de interne maghiar, Sándor Pintér”, preciza Igaş.

În vara anului trecut, și vicepremierul ungar Semjen Zsolt a cerut României, cu ocazia inaugurării PTF Nădlac II (autostrada A1), să-și ”reconsidere poziția de refuz” și să găsească soluții pentru conectarea drumurilor locale de o parte și alta a graniței, astfel încât să fie posibillă dezvoltarea în zona transfrontalieră. El a adăugat că în ultimii ani Ungaria a construit, cu finanțare europeană, nouă drumuri de frontieră noi, care nu pot fi deschise însă circulației pentru că nu există legături cu cele din România.

Poziția României

Referitor la situația drumurilor modernizate dar care stau închise la graniță, Jurnal Arădean / Aradon a solicitat un punct de vedere Ministerului Afacerilor Externe (MAE). În răspunsul primit se arată că, de fapt, Ungaria s-a opus înființării unor noi puncte de control.
Conform MAE, Consiliul Judeţean Arad a solicitat, încă din 2012, deschiderea unui punct de control între Nădlac şi Csanadpalota, pentru accesul utilajelor cu materiale necesare pentru construirea autostrăzii pan-europene. MAE susține că a întreprins demersuri pentru aprobarea încheierii unui acord internaţional în acest sens, dar Ungaria s-a opus, propunând în schimb înființarea unui punct de trecere temporar.

”În urma consultării autorităților române competente în materia controlului la frontieră, a rezultat că legislația internă din România și cadrul juridic bilateral româno-ungar aplicabil nu prevăd posibilitatea înființării unui punct de trecere temporar. Este posibilă fie înființarea unui punct de trecere propriu-zis (cu dotările necesare, la standarde Schengen), fie deschiderea ocazională a frontierei, în cazul unor solicitări punctuale, pentru treceri în afara unor puncte de trecere. În aceste condiții, nu a fost posibilă ajungerea la un acord cu partea ungară. MAE a informat Consiliul Județean Arad cu privire la demersurile întreprinse, la 9 august 2013”, se arată în răspunsul primit de Jurnal Arădean / Aradon.

În ceea ce privește situația drumurilor transfrontaliere, între care și cel care ar fi trebuit să lege Nădlac și Csanádpalota, MAE precizează: ”Prin Acordul semnat la București, în 24 iulie 2014, între Guvernul României și Guvernul Ungariei, privind legăturile rutiere peste frontiera de stat româno-ungară, s-a prevăzut că accesul pe acestea se va face de la aderarea României la Spațiul Schengen, sau ocazional”.
Conform legislației, deschiderea ocazională a drumurilor se aprobă de către Poliția de Frontieră, însă MAE ne-a transmis că s-a documentat, iar ”din evidențele comunicate de IGPF rezultă că pentru legătura rutieră Nădlac și Csanádpalota nu a existat nicio solicitare de deschidere ocazională în anul 2015”.

Prin urmare, orice speranțe ale arădenilor din zona de graniță că vor trece mai ușor în Ungaria, fără a mai ocoli uneori zeci de kilometri, sunt spulberate în acest moment, iar deschiderea drumurilor ține doar de guvernele țărilor membre Schengen, care nu sunt convinse că România merită să fie primită în spațiul european în care nu există controale la granițe.