Diferenţe greu de imaginat între numărul votanţilor din Arad şi numărul populaţiei totale a municipiului. Iar balanţa nu înclină în favoarea numărului total al arădenilor, aşa cum te-ai aştepta şi cum a fost el dat de recensământul din anul 2011, ci în favoarea numărului votanţilor. Aceasta este sesizarea pe care a făcut-o publică Mişcarea arădeană, acuzând faptul că a început „fraudarea alegerilor”.
În comunicatul remis se indică faptul că „Puterea arată că este decisă să fraudeze alegerile cu „cifrele pe masă”, şi că „numărul votanților înscriși în listele electorale, comunicat oficial de Biroul Electoral de Circumscripție Arad, este de 154.379, în timp ce populația totală a Municipiului Arad, rezultată din recensământul 2011, este de 144.484. Datele recensământului se referă la populația totală, deci numărul celor cu drept de vot (peste 18 ani), conform datelor oficiale ale recensământului, ar trebui să se cifreze pe undeva la 125.000 de votanți”.
Mişcarea mai susţine că „o diferență de 30.000 de electori între cele 2 surse ne arată clar că avem de a face cu un rezultat deja viciat al alegerilor și cu o intenție de fraudă majoră” şi că a decis să sesizeze oficial pe acest subiect Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, observatorii externi și interni. Autorităţile arădene spun însă altceva.
Cifra votanţilor înscrişi pe listele electorale ne-a fost confirmată de preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie Arad, Eugenia Iovănaş, care a ţinut însă să precizeze că nu a comunicat încă oficial acest număr. Mai mult, preşedintele BEM Arad susţine că până acum nu s-a primit nici o sesizare legată de alegeri şi că va răspunde cu celeritate la cele care vor veni.
Nici Biroul Electoral Judeţean de Circumscripţie al Judeţului Arad nu a primit vreo sesizare pe această temă. Faptul ne-a fost precizat de preşedintele BEJ, Cristian Debreni, alături de indicarea căilor de atac oferite de legea electorală celor nemulţumiţi de listele electorale furnizate de primării.
Debreni a precizat faptul că actualizarea listelor electorale se face de către primării, acolo unde pot fi depuse întâmpinările legate, de pildă, de suspiciunile privind numărul votanţilor. Se pot cere copii după listele electorale permanente, se pot face verificări iar dacă cei care au solicitat acest fapt sunt nemulţumiţi de cele descoperite pe liste pot face întâmpinare la primăria în cauză. De la această instituţie răspunsul trebuie să vină în trei zile, iar dacă nici acesta nu este mulţumitor, solicitantul se poate adresa Judecătoriei, care are la dispoziţie tot trei zile pentru a da verdict.
Argumente contra
Fără a fi vorba de un răspuns oficial, căci nu s-a primit nici o sesizare, susţin acestea, autorităţile au precizat faptul că pot exista explicaţii clare între diferenţa dintre numărul prea mare al votanţilor din Arad şi numărul prea mic al locuitorilor Aradului.
Ca argumente ni s-au adus listele electorale suplimentare, cu cei care şi-au mutat domiciliul din Arad în ultimele luni (din martie şi până la alegeri), listele electorale complementare, care includ alţi cetăţeni decât cei luaţi în calcul la recensământ, flotanţii, datele la care au fost luate în calcul aceste cifre, cei plecaţi la muncă în străinătate, trecuţi la recensământ pe alte liste, faptul că datele recensământului sunt încă provizorii, ori faptul că recensământul nu a fost pe atât de exhaustiv pe când ni l-am fi imaginat.
Date partiale
„Există explicaţii clare pentru această diferenţă”, ne-a garantat Corina Drăghici, purtătorul de cuvânt al Primăriei Arad. Tot aceasta a precizat că cifra indicată de Mişcarea arădeană când vine vorba de recensământ nu este cea reală iar datele de la recensământ sunt doar parţiale, cele finale urmând a fi făcute publice doar la finele anului.
“Trebuie ţinut seama că avem doar date parţiale de la recensământ. Noi avem listele electorale permanente de la Biroul judeţean de administrare a bazelor de date, iar cifrele sunt mai vechi, actualizate la 1 iulie 2011. La acea dată, în Arad era o populaţie de 164.208 de persoane identificate cu documente de identitate, din care 154.379 persoane cu drept de vot”, a explicat Drăghici.
Ce spune statistica
Şeful Direcţiei Judeţene de Statistică, Florica Grec, a afirmat că este posibil ca la recensământ să nu fi fost numărate persoane care figurează cu adresa în Arad, pentru că nu au fost găsite la domiciliu, fiind plecate din ţară.”Vom veni cu noi date parţiale privind populaţia peste două săptămâni, dar datele finale ale recensământului vor fi cunoscute prin august-septembrie”, a declarat Grec.
Date provizorii
Potrivit datelor provizorii de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011, populaţia judeţului este de 409.072 de persoane, faţă de 461.744 în 2002, scăderea fiind de 52.672 de persoane, adică peste zece procente.
Adriana Barbu
adriana.barbu@informmedia.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!