Manfred Brenner - „Se pot face multe aici”

Realizatorul studiului de trafic din Arad povesteşte despre ce a văzut pe teren şi care ar fi viitorul Aradului.

JA – Cum se vede Aradul, în speţă infrastructura şi traficul, prin ochii unui specialist german?

Manfred Brenner: Aradul este un oraş cu potenţial. Se pot face multe aici. Dar noi a trebuit să vedem această problemă, a traficului, din punct de vedere foarte complex. Nu doar cum putem să dezvoltăm şi să organizăm traficul din Arad, ci, în primul rând, să vedem cum putem să integrăm traficul din Arad în dezvoltarea ulterioară şi în concurenţa dintre regiunile din Europa în ziua de astăzi. Iar prima întrebare care se pune, în aceste condiţii, este pe ce bază poate să se dezvolte Aradul în viitor. Aceasta este întrebarea cu care trebuie să începem. Aradul are multe puncte pe care poate să se construiască şi care au un potenţial foarte ridicat.

În primul rând, Aradul este un nod de circulaţie naţional şi internaţional. Aradul are încă un caracter care corespunde unui oraş tipic european, are o arhitectură istorică deosebit de frumoasă. Noi ne punem întrebarea cum putem să planificăm şi să dezvoltăm ceea ce avem, să planificăm şi dezvoltăm traficul în Arad în aşa fel încât să folosim calităţile care nu sunt încă corespunzătoare în Arad, să profităm de ele pe mai târziu.

JA – Spuneţi-mi în două, trei cuvinte care a fost impactul când aţi venit aici şi aţi văzut traficul din Arad. Definiţi-l cumva.

Manfred Brenner:  Nu ascund faptul că infrastructura Aradului este într-o structură fizică destul de proastă şi că, din 1990, numărul de vehicule de trafic greu a crescut foarte mult. O problemă foarte actuală este faptul că mijloacele de transport în comun pierd din ce în ce mai mulţi călători. Prin aceasta numărul de autoturisme în centrul oraşului creşte necontenit şi strică peisajul urban. De aceea, ţelul acestui proiect este de a ridica calitatea oraşului prin reducerea numărului de autoturisme în oraş.

JA – Cui aparţin greşelile din traficul arădean: istoriei – Aradul este, totuşi, un oraş care a fost dimensionat pentru trăsuri, cetăţenilor – care nu înţeleg să folosească mijloacele de transport în comun sau autorităţilor – care nu s-au implicat suficient în regândirea traficului şi nu au investit prea mult aici?

Manfred Brenner: Firma noastră are foarte multă experienţă cu oraşe din estul Germaniei care, după ce a căzut zidul Berlinului, s-a constatat că, pe perioada erei comuniste, nu s-a făcut destul pentru a se îmbunătăţi structura străzilor şi au avut aceleaşi probleme care se găsesc în ziua de astăzi în Arad. Totuşi, la Arad se vede că oraşul se angajează foarte mult în îmbunătăţirea structurii şi prin acest plan vrem să punem bazele dezvoltării viitoare pentru a atrage din ce în ce mai mulţi investitori şi turişti. Noi încercăm să lucrăm la trei puncte principale; în primul rând transportul public comun, în al doilea rând reducerea numărului de maşini care parchează pe stradă prin construirea parcărilor subterane, iar în al treilea rând optimizarea reţelei exterioare prin îmbunătăţirea centurii şi construirea autostrăzii A1, pentru a scoate circulaţia din oraş.

Prin aceasta şi prin îmbunătăţirea Bulevardului Revoluţiei se va ajunge la un nivel de îmbunătăţire a calităţii urbane în oraş.

Trebuie să spunem, însă, că doar planificarea circulaţiei, a traficului, în Arad nu este singura măsură care va îmbunătăţi mai departe calitatea urbană din oraş şi va revitaliza oraşului. Trebuie făcut mai mult.

JA – Există deci soluţii, dar cât de costisitoare şi cât de greu de aplicat sunt acestea într-un timp rapid?

Manfred Brenner: În planificarea noastră am făcut o ierarhie din măsuri pe termen scurt, mediu şi lung. Şi am planificat pe o perioadă până în 2025 investiţiile. Măsurile pe termen scurt le-am evaluat la nivelul costurilor pe care le-am avea în Germania, dacă ar fi făcute. Costurile pentru măsurile pe termen scurt ar fi între 15 şi 18 milioane de euro, cele pentru termen mediu şi lung între 80-100 milioane de euro. De aceea, probabil, în viitor, realizarea diferitelor puncte depinde de finanţare, care se poate atrage de la UE.

JA – Din experienţa dvs., există vreun sistem pe care să-l luăm drept exemplu, care ar fi potrivit pentru Arad, sau peste tot există probleme majore în circulaţie? La popul opus, aş dori să nominalizaţi oraşul care v-a şocat cel mai mult ca proastă organizare în trafic.

Manfred Brenner: Noi am lucrat foarte multe proiecte nu doar în Germania, ci şi internaţional şi am constatat că organizarea traficului care s-ar potrivi, exemplul cel mai bun care s-ar mula pe Arad, este cel al oraşului Ulm. Oraşul Ulm a avut în trecut cam aceleaşi probleme pe care le are Aradul astăzi şi între timp aparţine sferei oraşelor cele mai dezvoltate. Noi sperăm ca Aradul să meargă pe acelaşi drum şi să aibă acelaşi succes.

Pot să afirm că oraşul Ulm poate fi dat exemplu şi la polul opus, fiind schimbarea cea mai radicală pe care am văzut-o în carieră. Sunt oameni din toată lumea care vin şi admiră cum s-a dezvoltat acest oraş. Şi în Germania şi Austria sunt o serie de oraşe care au probleme foarte mari, dar care încearcă acum, prin îmbunătăţirea circulaţiei, să realizeze îmbunătăţirea urbană.

Masterplan pentru Mecca, studiu pentru Delhi

Firma lui Manfred Brenner – dr. Brenner Ingeniering Essenchaft MBH a realizat 40 de masterplanuri de transport pentru oraşe care sunt de mărimea Aradului, masterplanul pentru Ulm (oraş care semăna din punct de vedere al traficul cu Aradul), master plan pentru Mecca şi pentru al patrulea oraş din Turcia, alte zeci de studii de transport prin lume şi un nou sistem de management al traficului din Delhi, amintit de Brenner drept cel mai mare sistem realizat de firma sa. Cele mai multe dintre studiile sale au fost realizate pentru oraşe din Germania.