Arad. ,,Fiat justitia, pereat mundus” – „Să se facă dreptate de-ar fi să piară lumea”, așa își începe ora de istorie predată în aer liber – profesorul Cristian Stoica, elevilor săi de la Școala Profesională „ASTRA”. În episodul de astăzi, profesorul Stoica îl aduce la lumină pe arădeanul născut la Semlac, George Plopu, care a fost pentru întreaga Transilvanie președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și profesor onorific la Facultatea de Drept de la Universitatea „Ferdinand I” din Cluj.

Începuturile

Născut în comuna Semlac din județul Arad, la 25 septembrie 1857, spune profesorul Cristian Stoica, George Plopu va urma cursurile Academiei de Drept din Oradea în perioada 1877-1881. Analele universității îl consideră unul dintre cei mai de seamă absolvenți ai săi. La 25 aprilie 1885, ajunge doctor în drept al Universității din Budapesta.

O strălucită carieră juridică

„George Plopu a urcat treptele profesiei: la început a fost avocat în Arad (1886-1893), judecător la Tribunalul Gyula (1893-1898), președinte al Judecătoriei din Vișeu (1898-1900), judecător la Curtea de Apel Oradea (1900-1910), judecător la Curia regească din Budapesta – ceea ce corespundea funcției de consilier de Curte de casație la Curtea supremă de justiție a Ungariei. În calitate de membru al celei mai importante secții a Curiei Regești, secția I, prezidată de președintele Curții supreme, George Plopu a primit însărcinarea de a realiza o culegere de decizii pronunțate de Senatul Curiei Regești din Budapesta, care conține enunțuri cu valoare de principiu. Juristul arădean și-a îndeplinit ireproșabil sarcina, redactând și publicând mai multe volume în Monitorul de Jurisprudență”, spune profesorul Cristian Stoica.

Arestat de bolșevici

„La data de 11 aprilie 1919, George Plopu este arestat de autoritățile guvernului bolșevic ajuns la putere în Budapesta. A fost eliberat după cucerirea Budapestei de către armata română și s-a repatriat la 16 august 1919.

Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru întreaga Transilvanie

George Plopu a fost considerat de guvernul român drept cel mai potrivit pentru a colabora la opera de unificare a sistemului judiciar. În locul organizării unei justiții autonome în Transilvania, așa cum se preconizase inițial, s-a luat decizia de înființare în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție din București a unei secții competente pentru a soluționa recursurile provenite de pe întreg teritoriul Transilvaniei. George Plopu a fost numit președinte al acestei secții în data de 7 mai 1920. În această calitate a activat timp de cinci ani, până la pensionarea sa la 8 octombrie 1925. Astfel, George Plopu a fost pentru întreaga Transilvanie președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Este numit profesor onorific la Facultatea de Drept de la Universitatea <Ferdinand I> din Cluj”, explică Stoica.

Tratat de drept: 2358 de pagini

Opera fundamentală a lui George Plopu, mai spune Stoica, intitulată „Părți alese din dreptul privat ungar” însumează 2358 de pagini, fiind considerată de specialiști primul și singurul tratat de drept privat ungar atât în literatura juridică română, cât și în cea maghiară. Asta face ca cea mai de seamă lucrare de drept privat ungar să fie opera unui înalt magistrat român, scrisă în limba română.

Alte lucrări publicate de eminentul jurist arădean au fostꓽ „Drept familial material”, „Drept ereditar”, „Patronat și introspecțiune”, „Chestiunea composesoratului din comuna Brețcu”.

Familia lui George Plopu

„Fiica lui George Plopu, Lucia (1882-1973) a fost căsătorită cu Nicolae Zigre (1882-1962). Ginerele lui George Plopu, dr. Nicolae Zigre, a fost absolvent al Academiei de Drept din Oradea. De-a lungul vieții, acesta a îndeplinit mai multe funcții ajungând ministrul Cultelor și Artelor (în 4 guverneꓽ Miron Cristea, Armand Călinescu, George Argeșeanu și Constantin Argetoianu). Avocatul Zigere a fost și prefectul Bihorului, primarul orașului Oradea, senator, vicepreședintele Senatului, subsecretar de stat în Ministerul de Interne.

O mătușă a lui Nicolae Zigre a fost mama marelui mecena Emanuil Gojdu, iar străbunicul său Nicolae Jiga a fost și el un mare filantrop român (acesta a ajutat mai mulți elevi săraci).

Avocatul Nicolae Zigre își doarme somnul de veci în cimitirul Eternitatea din Arad, alături de soția sa și socrii săi Silvia și George Plopu.

Necesara întoarcere spre trecut

Faptele bune ale marilor oameni ai Aradului trebuie scoase din nou la lumină pentru a fi pildă generației actuale. Este în primul rând datoria noastră a arădenilor să evocăm marile personalități ale locului pentru că, dacă noi nu o facem, cu siguranță probabilitatea ca străinii să îi evoce este foarte mică.

Privirea întoarsă spre ziua de ieri ne aduce înainte un Arad în care au trăit oameni de valoare ai României, care prin contribuția lor au adus lumină acolo unde era întuneric!”, completează Stoica.

Dreptate vrem și noi pentru marii arădeni uitați

De aceea, își încheie ora de istorie profesorul Cristian Stoica, am evocat personalitatea academicianului George Plopu la mormântul acestuia și al familiei sale și pentru aceasta, părintele vicar Teofan Mada, în prezența unui numeros public, a săvârșit slujba parastasului pentru toți cei adormiți din rudele marelui jurist român: „Cu toții vom fi la un moment dat istorie!”.