Medicii de familie, mai ales cei din judeţ nu au pregătirea necesară în ceea ce priveşte acordarea primului ajutor, susţine doctorul Roberto Schill, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Arad, astfel că viaţa multor pacienţi este pusă în pericol de către aceştia. Conform directorului, toate probleme pleacă de la programa facultăţilor de medicină şi de la programa pentru rezidenţiat în medicina de familie care cuprind foarte puţine ore de medicină de urgenţă. Deşi legislaţia prevede că orice medic trebuie să efectueze anumite manevre de prim-ajutor salvatoare de viaţă, majoritatea medicilor nu cunosc aceste manevre şi nu au nici noţiunile de bază în medicina de urgenţă, crede Schill.
“Consider că ar trebui introdusă ca materie separată şi obligatorie medicina de urgenţă în facultăţi, cu durată mai mare, precum şi cuprinderea unui modul de medicină de urgenţă (şase luni) în programa de rezidenţiat pentru medicii de familie. Pentru că problema se răsfrânge la nivel naţional”, a declarat doctorul Roberto Schill, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Arad.
Unul din exemplele negative relatate de către directorul Ambulanţei este cel de acum doi ani, când o victimă din judeţ a intrat în stop cardio respirator şi a decedat chiar în cabinetul medicului de famile din aceea comună. Maşina ambulanţei a întârziat deoarece a fost nevoită să oprească la două treceri peste calea ferată în drumul către pacient.
“Întrebarea este dacă medicul ar fi avut în dotare un defibrilator sau dacă avea cunoştinţele necesare, victima avea o şansă de a trăi? O altă problemă este iarna când ambulanţele ajung mai greu în satele şi comunele de la marginea judeţului, iar viaţa pacienţilor se află în mâinile medicilor de familie”, a indicat doctorul Roberto Schill.
Cabinete fără defibrilatoare
Directorul Ambulanţei susţine că este dureros că un paramedic de la SMURD, care face o pregătire temeinică de trei luni, are mai multe cunoştinţe de acordare a primului ajutor decât mulţi medici de familie. “Câţi dintre medicii de famile s-au gândit să îşi utileze cabinetele cu un defibrilator, guler cervical sau altele? Cu cât a crescut calitatea servicilor oferită de aceştia şi cu cât a scăzut numărul de trimiteri la specialişti, după binecunoscuta perioadă 2007 – 2008, în care mulţi medici de familie au făcut foarte mulţi bani de pe Casa de Asigurări? Mulţi dintre aceştia şi-au achiziţionat maşini în leasing în loc să îşi utileze cabinetele şi să se perfecţioneze”, a relatat doctorul Roberto Schill.
Asistenţii de ambulanţă versus medici
Şeful Ambulanţei mai spune că “accept oricând ca şase asistenţi din cadrul Serviciului de Ambulanţă să se confrunte cu şase medici de familie când vine vorba de acordarea primului ajutor, inclusiv a folosirii unui defibrilator. Voi demonstra astfel că asistenţii din cadrul Serviciului de Ambulanţă sunt mult mai pregătiţi decât medicii de familie”, a declarat Roberto Schill, directorul SJA Arad.
Nu a fost de găsit
Preşedintele Patronatului Medicilor de Familie din Arad, Adrian Dărăbanţ, a fost contactat telefonic de mai multe ori în cursul zilei dar nu a răspuns apelului pentru a putea afla părerea sa la atacurile lansate de Roberto Schill.
Medic lăudat la Gurahonţ
Un exemplu pozitiv este acela al unui medic de familie de la Gurahonţ care a solicitat cursuri pentru medicina de urgenţă pe care şi le-a plătit. “Cu siguranţă acest medic este pregătit să ofere primul ajutor în caz de urgenţă şi va salva vieţi”, a concluzionat şeful Ambulanţei.
“Accept oricând ca şase asistenţi de la Ambulanţă să se confrunte cu şase medici de familie” – ROBERTO SCHILL
Consiliul Local Civic, alături de medicii de familie
Citiți principiile noastre de moderare aici!