După Micălaca şi Grădişte, a venit rândul cartierului Gai şi al locuitorilor săi să se confrunte cu problema construcţiei de blocuri într-un cartier de case. Chestiunea a fost adusă în atenţie în cadrul uneia din şedinţele Consiliului Local Municipal din ianuarie 2024, când aleşii au avut de votat proiectul de hotărâre vizând „Plan Urbanistic Zonal (PUZ) și Regulament Local de Urbanism (RLU) aferent: <Construire două clădiri cu destinația de locuințe colective”, Municipiul Arad, intravilan, Strada Codrului, nr.1/C, Beneficiar: SC Erre Invest Roman SRL, Proiectant: SC Proiect Linia B SRL>”.

Cele două blocuri vor avea câte şase niveluri (D+P+4E), urmând a fi ridicate pe o parcelă de 5.768 de metri pătraţi. Potrivit documentaţiei urbanistice, „accesul pe teren se va face prin latura vestică, din strada Codrului, prin două racorduri carosabile. Se propun două accese carosabile cu câte două benzi de circulaţie pe sens, cu lăţimea unei benzii de 3,50 m, si lăţimea carosabilului de 7,00 m.”

„Testarea interesului pieţei imobiliare”

„SC Erre Invest Roman SRL doreşte realizarea în intravilanul municipiului Arad, în partea de vest a municipiului (la nord de Calea Aurel Vlaicu, principala arteră din vestul municipiului), a două imobile cu destinaţia de locuinţe colective, această dezvoltare fiind prima etapă a realizării unui microcartier de locuinţe colective şi funcţiuni complementare, beneficiarul deţinând în proximitatea amplasamentului circa 34.400 mp. Terenul pe care se propune investiţia se află în intravilanul municipiului Arad, cartierul Gai, strada Codrului nr.1C şi are acces de pe strada Codrului. Terenul aflat în proprietatea SC Erre Invest roman SRL are suprafaţa de 5.768 mp şi este viran. Categoria de folosinţă a terenului este de curţi construcţii” – se arată în memoriul de prezentare a investiţiei.

În corespondenţa purtată anul trecut (în etapele anterioare ale informării şi consultării publice legate de acest proiect imobiliar), cu contestatarii investiţiei (Asociaţia „Gai, cartierul nostru”), reprezentanţii dezvoltatorului precizează că „PUZ –ul nu a fost elaborat pentru întrega suprafață deținută de beneficiarul SC Erre Invest Roman SRL deoarece investitorul a considerat oportun să testeze interesul pieței imobiliare pentru o astfel de investiție. Menționăm că investitorul a avut un PUZ aprobat pe întreaga suprafaţă pe care o deţine. Prin HCLMA 262/2008 a fost aprobat PUZ – Construire zonă de locuinţe colective, beneficiiar fiind SC Erre Invest Roman SRL. În cadrul PUZ-ului aprobat prin HCLMA 262/2008, incinta studiată a fost în suprafață de 40.144 mp, iar regimul de înălțime propus și aprobat a fost P+8+M pentru locuințe colective și comerț cu realizarea unei dale urbane (accese și parcare subterană). Această investiție nu a mai fost realizată deoarece a intervenit criza din acea perioadă, iar în contextul actual beneficiarul nu dorește să realizeze o investiţie majoră pe care să nu o poată susține în timp.”

Locuitorii: „Ne opunem vehement”

Revenind în prezent, la şedinţa CLM din 16 ianuarie 2024, votarea noului PUZ a fost precedată de intervenţia unui reprezentant al Asociaţiei „Gai, cartierul nostru”. Acesta a punctat următoarele: „Ne opunem vehement construcţiei de blocuri în acest cartier care este predominant de case. La tratarea acestui PUZ a fost luată o parcelă de 5.000 de metri pătraţi, în condiţiile în care parcela obţinută de acelaşi proprietar este de 40.000 de metri pătraţi. Toate autorizaţiile şi toată gândirea de infrastructură a fost gândită pentru două blocuri. Nu mi se pare corect ca în momentul în care tratăm o zonă să ne referim doar la două blocuri ţinând cont că ulterior, de la aceste două blocuri, chiar şi intenţia investitorului este de a face mai multe blocuri. Nu dorim blocuri într-un cartier de case! Am dori reevaluarea şi regândirea acestui PUZ.”

Arh. Sorin Ciurariu, arhitect şef al municipiului Arad, a menţionat că proiectul de faţă a obţinut toate autorizaţiile legale necesare, precizând că „PUZ-ul este o reglementare. În urma reglementării se intervine în anumite condiţii; pentru construire e necesară obţinerea certificatului şi a autorizaţiei de construire care trebuie să respecte toată legislaţia şi normele în vigoare la momentul solicitării.”

În cele din urmă, proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 15 voturi „pentru” şi 5 abţineri (USR).

Solicitarea primarului: HCLM pentru reguli generice

După vot, a luat cuvântul primarul Călin Bibarţ: „Reiterez o mai veche rugăminte pe care am făcut-o către domnii consilieri şi în special Comisia de urbanism. Am spus cu ceva timp în urmă că ne vom confrunta şi în continuare cu aceeaşi situaţie: undeva, cândva, se întâlneşte zona de case cu zona de blocuri – ca să vorbim generic. Şi aş fi foarte bucuros dacă – în afară de a comenta, a ne abţine, a vota împotrivă – aţi veni cu un proiect de hotărâre de consiliu, să ştim cum lucrăm pe mai departe. Altfel n-o să se poată da niciodată niciun PUZ acolo unde peste drum sunt casele. Ori daţi unul în care <nu se mai face deloc> şi atunci oricine are teren sau vrea să-şi cumpere teren nu mai achiziţionează şi nu-şi mai face niciun plan, ori daţi <în ce condiţii>. Altfel, vom fi în aceeaşi situaţie: unii îşi dau cu presupusul, arhitectul şef vine şi spune că se respectă toate reglementările în vigoare. Că nu suntem de obicei în acea situaţie în care avem un mare cartier de case şi, brusc, în mijlocul lui, cineva vrea să facă blocuri cu zece etaje. De cele mai multe ori, suntem la o limită în care se întâlneşte zonă de case cu un teren pe care poate odată a fost casă sau a fost ceva – de obicei terenuri mai mari sau un teren viran pe care vrea să construiască, evident, să maximizeze zona. Investitorul va dori să facă cât mai înalt şi cât mai mare, vecinul va dori să nu fie deloc. Iar dumneavoastră veţi fi, de fiecare dată, în situaţia de a decide. Şi cel mai corect este de a avea un cadru cât mai clar.”

Liderul grupului USR din CLM, Florin Stana, a replicat: „PUZ-ul, aşa cum spunea domnul arhitect, este o derogare de la legislaţie. Aici, în Consiliul Local, se votează dacă cei aleşi de cetăţeni sunt de acord să se deroge sau nu de la legislaţie. Şi ţine de ei să decidă dacă este OK să aşezi un bloc acolo unde nu există infrastructura necesară, unde nu există drumurile de acces corespunzătoare, unde nu există reţea de apă şi canal – aşa cum este în cartierul Gai – sau să voteze. Deci nu se poate hotărî în avans pentru toate situaţiile de genul acesta. Consilierii trebuie să aprecieze dacă acolo se poate da o derogare sau nu. Părerea noastră este că acolo nu se poate da o derogare. Majoritatea a decis că da.”

Primarul Bibarţ a intervenit din nou pentru a sublinia că „nu este chiar o derogare de la lege, ci o reglementare a ceva ce nu este reglementat. Doi la mână: aşa cum tot dumneavoastră – şi au fost discuţii dacă nu este cumva adăugare la lege – aţi venit prin hotărâre de consiliu şi aţi spus: <deşi legea spune că trebuie x metri pătraţi de spaţiu verde>, dumneavoastră aţi venit şi aţi votat <nu, x plus nu-ştiu-cât, mai mult spaţiu verde> şi aia am aplicat. Şi n-a mai venit nimeni în Consiliu cu niciun proiect cu suprafaţă mai mică decât aţi votat dumneavoastră. Acelaşi lucru vă rog: măcar în linii mari, în astfel de situaţii generice, creionaţi ceva… nu ştiu… nu e voie blocul mai aproape de case decât la nu-ştiu-câţi zeci de metri sau… proiecţia înălţimii la sol să nu atingă nu-ştiu-ce… E dreptul dumneavoastră. Dar spuneţi-o cum doriţi şi pe matriţa aia se lucrează. Nu dăm drumul să se lucreze şi apoi zicem <nu suntem de acord> că aşa ne pare nouă, că îl cunosc eu pe vecinul acela şi îmi spune că îl deranjează. Nu e corect. Şi cel care e investitor şi dezvoltator e bine să ştie de la bun început, şi ceilalţi.”