Un sistem care nu va funcţiona. O propunere care îi îngroapă efectiv pe elevii din mediul rural cu probleme speciale şi pe cei care învață în şcolile sărace. O propunere legislativă făcută fără cap şi care va ruina tot ce au construit zeci de ani angajaţii Centrelor judeţene de resurse şi asistență educațională.

Prin intermediul unui comunicat de presă, angajații instituției fac publice nu mai puțin de cinci motive clare care fac din propunerile pe care noul proiect de lege a educației le conține, în domeniul educației incluzive, eșecuri evidente. În informarea publică remisă de aceștia se indică pe larg de ce desființarea prin comasare a CJRAE/CMBRAE ar avea efecte dintre cele mai grave asupra elevilor din mediul rural și a celor din școlile sărace, dincolo de lovitura dată evident angajaților acestor instituții.

Iată ce spun reprezentanții personalului didactic din CJRAE/CMBRAE prezenți la Dezbaterea „Rolul consilierului școlar în noua arhitectură educațională”. Pentru început aceștia punctează părţile bune ale dialogului avut pe temă : ”Joi, 28 iulie 2022, reprezentanții CJRAE/CMBRAE au participat la dezbaterea publică privind „Rolul consilierului școlar în noua arhitectură educațională”, alături de domnul ministru al educației Sorin Cîmpeanu și de reprezentanți ai Ministerului Educației. Personalul din cadrul CJRAE/CMBRAE susține proiectul „România educată” și apreciază măsurile pe care noul proiect de lege a educației le propune în domeniul educației incluzive. Apreciem în mod special articolul 173, alineatul 10, prin care se decide stabilirea normei didactice pentru profesorul consilier școlar raportată la maximum 500 de elevi și maximum 300 de preșcolari; articolul 186, litera k, prin care se facilitează accesul la consiliere și orientare școlară și vocațională tuturor elevilor, totodată, înființarea în cadrul fiecărei unități de învățământ preuniversitar de masă a minimum unui post de profesor consilier școlar, așa cum prevede articolul 125, litera h.”

Numai că există și prea multe părți rele, iar cei de la CJRAE le-au grupat în cinci puncte, toate detaliate în comunicarea publică prezentată de noi mai jos: „Însă, pe de altă parte, nu suntem de acord cu articolele 95 (1) și 98 (2) care prevăd desființarea prin comasare a CJRAE/CMBRAE. Propunem păstrarea personalității juridice a instituției, care, raportat la atribuțiile reglementate de legislația în vigoare, are un rol complex, și nu se rezumă doar la a fi angajatorul profesorilor consilieri școlari și profesorilor logopezi.

(1) O primă problemă pe care o ridică desființarea CJRAE/CMBRAE este cea financiară. Deși articolul 19 (8) stipulează că în fiecare unitate de învăţământ se va asigura funcționarea și dotarea corespunzătoare a cel puțin unui compartiment de asistență psihopedagogică, a unei camere resursă pentru educație specială, ne exprimăm rezerva privind posibilitatea susținerii financiare a acestui demers. Înființarea de posturi de profesor consilier școlar și profesor logoped în fiecare unitate de învățământ presupune triplarea numărului de specialiști, pe de o parte, și dotarea cabinetelor, pe de altă parte. Această poziție este justificată de faptul că, până în prezent, domeniul educației a obținut sub 3% din PIB, iar în ultimii 10 ani, la nivelul CJRAE/CMBRAE, înființarea de noi posturi a fost aprobată în foarte rare ocazii. Ultimele dotări finanțate de către Ministerul Educației au avut loc în anul 2006, an în care au fost create cabinetele de asistență psihopedagogică și de logopedie.

(2) A doua problemă care apare ca urmare a desființării CJRAE/CMBRAE este una funcțională. Prin structura sa, CJRAE/CMBRAE cuprinde compartimentele CJAP și CLI, cu rol de monitorizare, coordonare și oferire de servicii de consiliere educațională și logopedie elevilor din mediul rural din cadrul unităților de învățământ în care nu există cabinete de asistență psihopedagogică. În contextul noului proiect de lege, conform articolului 95 (4), toţi specialiştii CJRAE/CMBRAE îşi vor desfăşura activitatea în compartimente nou înfiinţate în (parte dintre) unităţile şcolare. Conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației, posibilitatea existenței unui consilier școlar în fiecare unitate de învățământ se va realiza treptat, până în 2027. Având în vedere că, în acest moment, în România există cca. 2600 de norme de profesori consilieri școlari, aceștia, potrivit noii legi a educației, își vor desfășura activitatea în 2600 de unități de învățământ (majoritatea din mediul urban) din cele cca. 6400 de unități de învățământ de stat existente. În consecință, preșcolarii și elevii din 3800 unități de învățământ din România NU vor beneficia de asistență psihopedagogică și consiliere de specialitate. Din păcate, cei mai afectați elevi vor fi cei din şcolile din mediul rural, în care nu vor funcționa cabinete de specialitate, acești elevi nu vor mai avea acces la serviciile de consiliere și logopedie, creând astfel o discrepanţă majoră între mediul urban şi mediul rural, în ceea ce priveşte accesul la o educaţie de calitate. În contextul acesta, se naște întrebarea: mai putem vorbi, oare, de incluziunea tuturor copiilor?

(3) A treia problemă legată de desființarea CJRAE/CMBRAE este, de asemenea, financiară. În unitățile de învățământ mici, aflate în situația reducerii efectivelor de elevi, profesorul consilier școlar este privit de către director (angajator) ca fiind dispensabil, urmând, în consecință, restrângerea de activitate. În acest context, copiii/elevii din aceste unități nu vor mai beneficia de servicii de asistență psihopedagogică. În prezent, în cazuri similare, postul profesorului consilier școlar este reorganizat la nivelul CJRAE/CMBRAE, astfel încât să acopere nevoile beneficiarilor direcți din fiecare județ.

(4) A patra problemă care survine în urma desființării CJRAE/CMBRAE este legată de organizarea educației incluzive. Articolul 23 (7) prevede ca integrarea școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale să se realizeze la începutul fiecărui an școlar, de către specialiștii din cadrul compartimentului de asistență psihopedagogică. Ne întrebăm cum se va desfășura acest proces în cazul unităților de învățământ unde nu funcționează și nici nu va funcționa acest compartiment, cel puțin până în 2027, în condițiile în care, în prezent, CJRAE/CMBRAE asigură, imparțial și corect evaluarea, orientarea și integrarea școlară a tuturor copiilor/elevilor, prin Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională și Comisia de orientare școlară și profesională – comisie formată din specialiști din mai multe instituții ale statului.

(5) A cincea problemă care se va ivi odată cu desființarea CJRAE/CMBRAE și încheierea contractului de muncă a profesorului consilier școlar la unitatea de învățământ este legată de etică și profesionalism. Conform standardelor de etică, care ghidează profesia de consilier școlar, se recomandă evitarea exercitării dublului rol. Relația pe care profesorul consilier școlar trebuie să o aibă cu directorul școlii este de colaborare și nu de subordonare. Problemele școlii trebuie tratate de către director și consilier școlar din poziție de colaborare și nu de subordonare, aplicând principiile descentralizării, promovate de proiectul România Educată”.

Cui folosește deființarea CJRAE?

La final, CJRAE precizează: „Considerăm că desființarea CJRAE/CMBRAE, conform articolele 95 (1) și 98 (2), nu este un demers în favoarea elevului, întrucât rețeaua de specialiști, infrastructura și posibilitățile de dezvoltare a serviciilor de consiliere psihopedagogică și de logopedie vor crește semnificativ, din punct de vedere calitativ și cantitativ, doar în actuala structură organizațională. Așadar, se ridică întrebarea cui folosește desființarea CJRAE/CMBRAE?”.