BRAŞOV. Pandemia de coronavirus, în combinaţie cu dosarul complex reprezentat de retrocedarea satului Nadăş către aşa-zis moştenitori, împing procesele prin care se doreşte rectificarea neregulilor din dosar pe luni şi luni de zile. Legislaţia proastă din România te lasă să fii proprietar, chiar dacă ai intrat în posesia acelei proprietăţi în baza unor documente false. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Nadăşului. Numai că, din cauza faptului că falsurile şi, implicit, împroprietărirea în baza acestor falsuri s-au desfăşurat în urmă cu 14 ani de zile, legea spune că intervine prescrierea faptelor. Iar, în baza acestor perioade uriaşe de timp, familia Colţeu, care a moştenit, cu acte false, peste 8.000 de hectare de teren la Nadăş, rămâne în continuare proprietar. Prefectura Arad, Comisia Locală de Fond Funciar Tauţ şi zeci de locuitori ai satului retrocedat fac, de câţiva ani, tot posibilul să scoată Nadăşul din „ghearele” falşilor moştenitori. Procese peste procese, strămutate şi judecate în toate colţurile ţării, au avut, însă, acelaşi rezultat: au dat câştig de cauză familiei Colţeu, în baza tardivităţii acţiunilor.

La fel s-a întâmplat şi la Judecătoria Braşov, acolo unde a avut loc o nouă bătălie din lungul război pentru Nadăş. Şi aici, judecătorii au decis că acţiunea este tardivă şi au lăsat satul în proprietatea familiei Colţeu. Numai că sentinţa Judecătoriei a fost atacată imediat la Tribunalul Braşov. Primul termen al recursului trebuia să aibă loc în luna aprilie, în plină pandemie de coronavirus, când România era încă în stare de urgenţă. Procesul a tot fost amânat, iar în luna iunie judecătorii au decis că dosarul va continua să fie analizat de abia la toamnă, în septembrie. Până atunci, magistraţii de la Tribunalul Braşov vor analiza documentele depuse la dosar. Cum se va finaliza (şi) acest război, rămâne de văzut. Totuşi, sătenii nu vor să renunţe la luptă şi sunt hotărâţi să deschidă oricâte procese va fi nevoie până când satul va redeveni liber.