Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în luna septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului tot mai pronunțat, mișcarea fiind declanșată de decesul a 16 persoane în urma prăbușirii plafonului unei gări din orașul Novi Sad, în 2024. De atunci, studenții au obținut un sprijin larg.

La secțiile de votare din Belgrad și Novi Sad s-au format cozi neobișnuit de lungi încă înainte de deschiderea urnelor, la ora locală 07:00. Procesul de vot se încheie la ora locală 20:00 (19:00 GMT), iar primele indicii privind rezultatele sunt așteptate aproximativ două ore mai târziu.

O victorie a studenților ar reprezenta o schimbare politică profundă în această țară balcanică de aproximativ 6 milioane de locuitori, amintind de înfrângerea suferită în aprilie de premierul Viktor Orban în Ungaria. De asemenea, aceasta ar putea oferi un model pentru alte mișcări studențești din Europa, care, în ultimele săptămâni, au ieșit în stradă pentru a protesta – în unele cazuri, violent – împotriva standardelor educaționale scăzute și a lipsei de perspective.

Însă Vucic, care a demisionat din funcția de președinte, aflat la al doilea mandat, pentru a candida din nou la postul de prim-ministru, este un lider în exercițiu puternic. Mulți alegători îi sunt recunoscători pentru că a scos Serbia din obscuritatea economică și a coordonat o perioadă de modernizare susținută, incluzând construirea de noi autostrăzi, căi ferate, școli și spitale.

”Am ieșit devreme astăzi pentru că studenții ne-au chemat”, a declarat Ana, în vârstă de 30 de ani, la o secție de votare din Belgrad.

Pe plan intern, Vucic a promis pensii și salarii mai mari în sectorul public, investiții în sistemul de sănătate de stat și subvenții pentru cuplurile tinere. Pe scena internațională, el a menținut un echilibru între relații mai strânse cu China, un investitor major, și Rusia, aliatul tradițional al Serbiei și principalul furnizor de gaze naturale, lăsând în același timp deschisă calea către aderarea la Uniunea Europeană.

Agenda internă a grupului studenților vizează eradicarea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ, însă aceștia au fost mai rezervați în ceea ce privește ambițiile pe plan internațional. Lista lor, care cuprinde 250 de candidați în mare parte necunoscuți, include profesori universitari, actori și fermieri, fiind deschisă de cardiologul Ilija Srdanovic.

Sondajele de opinie indică o cursă strânsă. Într-un sondaj Ipsos publicat joi, Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Vucic apare pe primul loc, cu 47% din voturi, față de 40% pentru grupul studenților. Alte sondaje, însă, îi plasează pe studenți în frunte.

Protestele de stradă conduse de studenți, declanșate de tragedia de la gară, au devenit rapid cele mai ample din ultima generație, solicitând demisia lui Vucic. Organizațiile pentru drepturile omului și activiștii afirmă că, de atunci, represiunea s-a intensificat.

Bogdan Pavkovic a fost unul dintre miile de oameni prezenți joi în centrul Belgradului, la o ultimă manifestație studențească. El a declarat că dorește schimbarea ”acestui sistem îngrozitor, abominabil, care ne înșală, ne spionează și ne bate”.

Biroul lui Vucic și Ministerul de Interne nu au răspuns solicitărilor de a comenta situația. Vucic și partidul său, SNS, au respins în repetate rânduri acuzațiile privind represiunea, corupția și spionarea oponenților politici. Vucic susține că studenții sunt finanțați de ”agenți străini” din Croația și Muntenegru, o acuzație pe care studenții o resping.

”Aceasta a fost una dintre cele mai dificile, dar și cele mai încărcate de emoție campanii”, le-a spus Vucic susținătorilor săi, joi. ”Ne-am opus celor care au vrut să distrugă Serbia”, a adăugat el.

Relațiile cu UE s-au deteriorat, pe măsură ce blocul comunitar a devenit tot mai frustrat de lipsa reformelor în Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organizație care militează pentru drepturile omului, a semnalat existența unei ”retorici ostile și agresive” la adresa oponenților.

De asemenea, în luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, un criminal de război condamnat, afirmând că acest eveniment contravine ”valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.

Sursa: AGERPRES