ARAD. O nouă rundă de exproprieri vizează terenurile de pe traseul căii ferate cap Y – Bârzava – Gurasada. Ministerul Transporturilor a afişat la transparenţă un proiect de Hotărâre de Guvern care vizează preluarea de către stat a unor parcele necesare pentru modernizarea căii ferate de la Ghioroc şi până la Gurasada, în judeţul Hunedoara. Primele exproprieri au fost făcute în anul 2017, ulterior, în toamna anului trecut, fiind realizată o nouă rundă de exproprieri. Acum, la începutul acestui an, CFR solicită noi suprafeţe de teren. Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern, aceste noi pământuri sunt necesare din cauza faptului că proiectul tehnic nu a fost suficient de bine întocmit, iar unele lucrări au fost realizate pe lângă ceea ce se arată în respectivul proiect. Noua suprafaţă de teren de care ar avea nevoie CFR este de aproximativ două hectare.

„La momentul realizării Proiectului Tehnic, față de traseul propus inițial la faza Studiului de Fezabilitate, a fost necesară modificarea nivelului superior al șinei, astfel, în zona tunelurilor, nivelul de acoperire modificându-se, apărând necesitatea unor suprafețe suplimentare de expropriat. Proiectul tehnic a fost supus spre analiză și a fost avizat de către Consiliul Tehnico-Economic al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. De asemenea, a apărut necesitatea identificării unor suprafețe suplimentare de expropriat, în vederea relocării rețelelor de utilități, identificate ulterior finalizării proiectului tehnic, care interferează cu amplasamentul proiectului.

Toate suprafețele suplimentare identificate vor fi expropriate în vederea finalizării lucrărilor proiectate la momentul elaborării Proiectului Tehnic, proiect realizat în conformitate cu soluția din Studiul de Fezabilitate. Astfel, imobilele suplimentare necesare continuării lucrării de utilitate publică, de interes naţional, vor face obiectul unor noi Decizii de expropriere. Procedurile de expropriere aplicabile sunt cele prevăzute de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional”, se arată în proiectul de Hotărâre de Guvern. De această dată, sunt vizate terenuri aflate pe raza teritorială a comunelor arădene Bârzava şi Bata.

În această ultimă etapă nu sunt vizate suprafeţe mari de teren. În total, vor fi expropriate 32 de parcele de pământ cu o suprafaţă totală de aproximativ două hectare. 25 dintre suprafeţe sunt pe teritoriul comunei Bata, în timp ce şapte dintre ele se află pe raza teritorială a comunei Bârzava.

Tot fără bani

Din păcate pentru proprietarii de terenuri din aceste două comune, banii pentru terenurile expropriate de Ministerul Transporturilor nu au fost plătiţi de către stat. Atenţie, vorbim despre exproprierile făcute încă din anul 2017. „Proprietarii de terenuri, care au rămas fără pământ în urma exproprierilor din 2017, nu au primit nici în ziua de astăzi niciun ban de la stat. Modernizarea căii ferate îşi urmează cursul, dar locuitorii din comunele prin care trece încă aşteaptă despăgubirile. O parte din vină ar fi şi a oamenilor, care nu au toţi documente de proprietate pe terenuri. Pe de altă parte, cea mai mare vină o poartă cei de la Ministerul Transporturilor, care ne-au asigurat că vor veni în teritoriu şi vor sta de vorbă cu oamenii afectaţi de aceste exproprieri. Vorbim aici despre oamenii din toate comunele prin care trece calea ferată. Au trecut trei ani, dar nu a mai venit nimeni. Asta deşi i-am tot chemat. Aşa că oamenii îşi cam pierd speranţa că vor primi despăgubiri pentru terenurile expropriate de către stat”, ne-a declarat Gabriel Faur, primarul comunei Bârzava, comună care a fost vizată de toate cele trei runde de exproprieri.

Chemaţi la Bucureşti

Chiar dacă reprezentanţii Ministerului Transporturilor au anunţat că vor veni în teritoriu, în comunele din Arad afectate de exproprieri, pentru a întâlni proprietarii de terenuri şi pentru a stabili modalitatea de plată a pământurilor, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Ulterior, arădenilor li s-a transmis că, dacă vor banii pentru terenuri, să meargă la Bucureşti. „Sunt oameni care trebuie să primească 500-800-1.000 de lei. Dacă se pun să plătească drumul dus-întors până la Bucureşti, plus alte cheltuieli, poate că nici nu le ajung banii pe care trebuie să îi primească de la stat. Aşa că preferă să aştepte, în speranţa că, la un moment dat, statul se va ţine de cuvânt şi va plăti terenurile expropriate”, a mai spus Gabriel Faur.