Dacă arădenii şi-ar manifesta mai mult interesul pentru soarta oraşului, dacă ar reacţiona mai des şi mai prompt la deciziile municipalităţii legate de ceea ce se intenţionează să se facă prin Arad, poate că lucrurile s-ar schimba. Sau cel puţin ar fi dezbătute, analizate şi poate modificate. Pentru că, se pare, Primăria Arad respectă prevederile Legii L52/2003 cu privire la supunerea spre consultare publică a proiectelor de acte normative pe care intenţionează să le adopte în şedinţele de consiliul local. Mai exact îşi expune public intenţiile doar că arădenii nu se înghesuie să reacţioneze. Puţine iniţiative, puţini arădeni la debaterile publice, aşa cum s-a văzut de multe ori. Studiul a fost realizat, pentru perioada februarie – octombrie 2015, în cadrul Campaniei Coaliţiei 52, studiu care nominalizează Aradul în topul transparenţei Regiunii Vest. Mai exact, potrivit datelor furnizate, dintr-un total de 40 de acte normative, adoptate în municipiul Arad, 32 proiecte de acte normative, au fost supuse consultării publice „Prevederile legii transparenţei decizionale au fost aplicate într-o proportie de 80% la nivelul Primăriei Municipiului Arad, intrând în competiţia celor mai transparente municipii din ţară” a precizat în cadrul unei conferinţe de presă Mihnea Iuga, membru al Coaliţiei 52. În schimb arădenii nu profită de acest drept de a aduce obiecţii, de a propune modificări acestor proiecte de legi. Doar 9 opinii scrise au fost înregistrate în perioada monitorizată la cele 40 de proiecte. Iniţiatorii cercetării explică această letargie a societăţii civile „fie prin faptul că nu cunosc prevederile L52/2003, fie nu au încredere că opinia lor va fi analizată şi luată în considerare şi prin urmare nu fac acest efort civic” se arată în documentele finale.
Aradul stă în topul transparenţei regionale cu un procent 80% transparenţă faţă de judeţele Caraş-Severin şi Timiş care au doar 8% , respectiv 9%. La nivel naţional există însă şi municipii, centre de reşedinţă, cu un procent de 100% la capitolul transparenţă, adică toate proiectele sunt supuse consultării publice. Aici pot fi nominalizate oraşele Sibiu, Bistriţa, Bacău sau Brăila.

Sunt speranţe

Cei de la Coaliţia 52, Academia de Advocacy susţin însă după aceste luni de monitorizare, că există speranţe de revigorare a societăţii civile. Faptul că au existat totuşi 2 cereri de organizare a unor dezbateri publice indică un semnal pozitiv şi intenţia de a se folosi de drepturile prevăzute de L52/2003. Pe de altă parte, numărul scăzut de dezbateri organizate la iniţiativa primăriei „evidenţiază lipsa de încredere a Primăriei Municipiului Arad în pertinenţa opiniilor şi recomandărilor ce pot proveni de la cetăţenii şi asociaţiilor legal constituite, participante la un asemenea tip de eveniment” se arată în raportul final.
Mai e loc de multă muncă de ambele părţi, autoritate publică şi societatea civilă pentru ca drepturile şi obligaţiile conferite de Legea 52 să fie respectate. Dacă în acest moment, municipalitatea pare să îşi facă mai bine datoria, societatea civilă pare să nu îşi fi găsit pe deplin menirea, sau cel puţin nu profită îndeajuns de drepturile pe care le are. Dacă nu învăţăm să criticăm un proiect de hotărâre la momentul în care se mai poate fi schimbat ceva, criticile după adoptarea lui sunt tardive şi, de multe ori, ineficiente.

Monitorizare

Aceaste rezultate sunt obţinute în urma monitorizării modului de aplicare a L52/2003 modificată în 2013 privind transparenţa decizională în administraţia publică din Romania, în perioada februarie – octombrie 2015, prin intermediul platformei online M-am decis să mă implic! www.implicare-L52.ro, activitate a Proiectului Campaniile Coaliției 52, finanţată prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.