ARAD. Începeam, în ianuarie anul trecut, un articol despre expoziţia aniversară pe care artistul o pregătea la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o întrebare: „Cine nu-l știe pe Mihai Takacs?”. „Am putea răspunde: prea puțini” – spuneam atunci şi motivam că „Iubitorii de artă au putut să-l vadă la deschiderea expozițiilor personale (peste 30 la număr, prima fiind în anul 1975) și ale celor colective la care a participat; la „Atelierele de pictură în aer liber”, pe care le conduce, în fiecare an, la «Zilele Aradului»; ori lucrând la statuia Sf. Ioan de Nepomuc sau în fața șevaletului, pictând peisaje citadine din orașul nostru. Ca om al cetății și iubitor de cultură, Mihai Takacs este prezent la aproape toate vernisajele colegilor de breaslă – pictori, sculptori, graficieni – dar și la cele ale artiștilor fotografi sau chiar la lansări de carte. Cei care n-au avut șansa să-l întâlnească, la astfel de evenimente, au putut afla despre el admirându-i lucrările din «Galeria Takacs», citind în presă despre expoziții, tabere de creație, parteneriate, la care a fost prezent artistul. Și, nu în ultimul rând, cumpărând calendarul Takacs, ilustrat cu peisaje citadine din Arad – reproduceri după creațiile maestrului”.
Ultima filă din calendar…
Anul acesta, calendarul lui Mihai Takacs a ajuns la al 15-lea număr. Numai că pentru Mişi ultima filă în calendar s-a rupt într-o dimineaţă de sâmbătă (18 aprilie), când site-urile şi telefoanele apropiaţilor anunţau că, după o luptă cu o boală nemiloasă, artistul s-a stins… Îmi amintesc că, în ultimul interviu pe care mi l-a acordat, Mihai Takacs îmi mărturisea că „valoarea unui artist nu se ia după numărul expoziţiilor, ci după calitatea lor. Cuvântul «mare artist» nu ştiu dacă mi se potriveşte. Sunt artist pentru că eu creez şi trăiesc din asta. Muncesc foarte mult, pentru mine definiţia succesului este: talent plus muncă. Şi, aş adăuga, pentru că îmi place ceea ce fac”. Concluzia lui fiind că „pentru un artist, munca se termină odată cu viaţa”.
… şi pe ultimul drum
Din nefericire, acest lucru s-a întâmplat prea devreme pentru Mihai Takacs. La numai 61 de ani a fost învins de boala cumplită şi artistul a fost nevoit să lase culori, pensule, şpacluri, şevalet şi să se despartă de atelierul în care a lucrat o viaţă. A spus un adio tuturor, fiinţe şi lucruri, ce i-au fost apropiate şi a închis ochii pentru totdeauna. Iar astăzi a fost ziua cea mai grea pentru familie, pentru colegii de breasă, pentru prieteni sau simpli admiratori care au venit să îl conducă pe ultimul drum în Cimitirul Eternitatea. Acolo de unde va mai privi spre noi numai prin excepţionalele sale lucrări care îi vor marca nemurirea.
Omagiu pentru artist
Printre arădenii veniţi să-şi ia rămas bun de la Mihai Takacs, la ceremonia de înmormântare de la Cimitirul Eternitatea, s-au aflat şi numeroase personalităţi care au ţinut să îi aducă maestrului un ultim omagiu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!