Cancerul face ravagii printre arădeni. Suntem pe locul doi pe ţară în ceea ce priveşte incidenţa bolii, după municipiul Bucureşti, care are o populaţie de aproximativ două milioane de locuitori, în timp ce judeţul Arad are sub 400.000 de locuitori. Numai în anul 2016 au fost depistate nu mai puţin de 1.767 cazuri noi de cancer în judeţul Arad. La aceste cazuri noi se adaugă alţi aproximativ 13.500 de arădeni care suferă de diferite tumori maligne. Un centru oncologic la Arad ar fi fost o uriaşă gură de oxigen pentru bolnavii din Arad care sunt nevoiţi să se înscrie pe liste interminabile la Cluj sau Timişoara, pentru a face şedinţe de radioterapie.

Iar bazele acestui centru oncologic au fost gândite de câţiva ani de zile. Totul urma să se realizeze pe fonduri europene, în cadrul programului transfrontalier 2014-2020. Mai mult, realizarea unui asemenea centru a devenit chiar proiectul strategic al judeţului Arad, proiect susţinut de foştii şefi ai judeţului Nicolae Ioţcu şi Adrian Ţolea. Dar se pare că dorinţa de a avea un centru oncologic a murit încă din faşă. Actuala conducere a Consiliului Judeţean Arad spune că investiţia într-un centru oncologic este foarte riscantă, iar CJA ar putea fi obligată să dea banii înapoi. Totul din cauza unor legi interpretabile, pe care nu vrea nimeni să le reglementeze mai clar.

Despre ce legi ar fi vorba? Despre legile referitoare la ajutoarele de stat. Practic, în condiţiile în care CJA se înhamă la proiectul care vizează realizarea centrului oncologic, riscă destul de mult. Pentru că investiţiile în acel centru ar putea fi interpretate drept ajutor de stat. Iar dacă se ajunge la concluzia că acest ajutor de stat a fost oferit, atunci Consiliul Judeţean şi reprezentanţii lui ar putea fi obligaţi să restituie banii. Şi vorbim despre sume importante, de 12-13 milioane de euro.

„Nu am avea de unde să înapoiem aceşti bani”, a spus Sergiu Bîlcea, vicepreşedintele CJA. Conducerea judeţului a apelat la cei mai îndreptăţiţi în stabilirea ajutoarelor de stat: Consiliul Concurenţei. Teoretic, această instituţie ar putea stabili foarte clar dacă sumele investite în sănătate sunt sau nu ajutor de stat. Dar, cu toate că a fost purtată o corespondenţă stufoasă cu cei de la Consiliul Concurenţei, nici măcar aceştia nu au oferit un răspuns clar. „Ni s-a transmis că investiţia într-un centru oncologic ar putea reprezenta ajutor de stat. Dar nu se pot pronunţa. Am purtat o corespondenţă pe termen îndelungat, am cerut lămuriri, nimeni nu ne poate spune dacă avem voie sau nu avem voie să investim într-un centru oncologic”, a mai spus Bîlcea.

De la spital la… drumuri

Drept urmare, cel mai probabil, proiectul strategic al judeţului Arad va fi modificat din temelii. Din investiţii pe sănătate se va merge pe investiţii în infrastructura rutieră. CJA chiar pregăteşte documentaţii pentru modernizarea şi reabilitarea drumurilor de graniţă ale judeţului Arad. Pentru că, ţinând cont de faptul că vorbim de fonduri transfrontaliere, banii trebuie să meargă neapărat în zona de graniţă. Într-adevăr, avem nevoie de drumuri. Dar parcă totuşi sănătatea oamenilor pare mai importantă decât… sănătatea autoturismelor noastre. Pentru că, după cum spune o vorbă din popor, fierul se îndreaptă la loc, viaţa omului niciodată.

Exemplu în Ungaria

Problema ajutorului de stat a fost ridicată şi în Ungaria, ţara parteneră a noastră în proiectele transfrontaliere. Şi judeţele din ţara vecină ar putea fi acuzate de încălcarea legilor în cazul în care investiţiile în centrele medicale vor fi declarate ajutor de stat. Dar acolo Guvernul a luat frâiele în mână. „Guvernul din Ungaria a decis că, dacă investiţiile în sănătate vor fi declarate ajutor de stat, se angajează să plătească sumele investite din fonduri europene. Practic, judeţele nu riscă absolut nimic, rămânând cu investiţia, indiferent dacă e catalogată drept ajutor de stat sau nu. La noi, din păcate, Guvernul nu pare să se implice prea mult şi nu dă semne că ar susţine într-un fel sau altul investiţia în sănătate”, a mai spus Sergiu Bîlcea.