ȘOIMUȘ. „Oprește, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea!”, așa își începe ora de istorie în aer liber profesorul Cristian Stoica, în fața elevilor săi de la Școala „ASTRA”, citându-l pe Lucian Blaga. Continuăm cu ultima aventură a profesorului și a elevilor săi, care de această dată s-au deplasat la trei biserici din lemn unde au și plantat în total 200 de goruni. Pentru cei curioși de istoria acestor biserici și implicit a județului nostru, vă invităm să ne întoarcem în timp, cu secole în urmă.

Rugile credincioșilor și arborii seculari

La Șoimuș, pe culmea unui deal, își începe ora de istorie Cristian Stoica, în mijlocul cimitirului, o biserică își primește, netulburată de secole, credincioșii. Doar dangătul clopotelor îi cheamă la rugăciune pe cei zece credincioși rămași aici. Unii spun că biserica are aproximativ 500 de ani, deși prima atestare documentară a acesteia e veche de doar trei secole. Galbenul cu care este zugrăvită biserica ne trimite cu gândul la cronicile bătrâne, care consemnează istoria locului și care așteaptă cuminți să fie descoperite.

„Am mers la Șoimuș pe urmele Patriarhului Teoctist, care, înainte de a ajunge întâiul ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, a fost episcop al Aradului și a vizitat și această frumoasă biserică. Și la Șoimuș, ca și, mai apoi, la Țărmure și Ionești, am fost parcă chemați de rugile de sute de ani ale credincioșilor. Se spune că, pe la 1541, de Paști, preotul și sătenii au fugit din calea turcilor pe dealul din apropiere, unde li s-au împărțit paștile. Ce ține în picioare, de atâtea secole, aceste biserici de lemn? Pronia cerului, rugile credincioșilor și arborii seculari”, ne spune Stoica.

„Codru-i frate cu românul”

„Tradiția din satele de pe valea Crișului Alb spune că sătenii plantau copaci în jurul bisericilor de lemn, pentru că aceștia protejau biserica de trăsnete. Un astfel de copac, un gorun secular, străjuiește și biserica din Ionești. Cu un fir nevăzut, Dumnezeu leagă între ele lucruri, oricât de departe ar fi unele de altele. Căci, la doar câțiva kilometri distanță, la Țebea, se află gorunul lui Horea, umbrind mormântul lui Avram Iancu. Trupul lui Horea a fost tăiat în bucăți și împrăștiat în cele patru zări, pentru a fi pildă tuturor celor care vor mai îndrăzni să ceară drepturi, dar noaptea, țăranii au furat mâna lui Horea și au îngropat-o la rădăcina gorunului. Se spune că ultima creangă, rămasă verde până nu demult, a crescut exact din acel loc.

«Codru-i frate cu românul», spune o vorbă veche. Un exemplu celebru, consemnat de istorici, este și bătălia din Codrii Cosminului, din anul 1497: armata lui Ștefan cel Mare se afla față în față cu oastea poloneză, de trei ori mai numeroasă. Polonezii călări, atrași în desișul codrului, au fost nimiciți de copacii tăiați, cu îndemânare, dinainte. Din pădurea de stejari sădiți, ulterior, pe acel loc, a mai rămas în picioare, de peste 500 de ani, doar stejarul lui Ștefan cel Mare.

«Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri», spunea scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea. Pe acest pământ, pe care am învățat a umbla și în care vom coborî cu toții odată, încercăm să «zidim» fapte bune, pentru noi și pentru cei ce vor veni”, explică profesorul Stoica.

200 de stejari, de la ASTRA

Să plantăm copaci e un astfel de gest, mai spune Stoica, pentru că s-au tăiat prea mulți și prea nu am făcut nimic, deși, cu siguranță, uneori am fi putut reacționa, stopând și masacrul petrecut în pădurile țării.

„Am plantat acum, la mijlocul lunii martie, 200 de puieți de stejar lângă trei biserici din lemn, fiecare dintre ele având o vechime multiseculară. Nădăjduim că stejarii aceștia vor prinde rădăcini viguroase în pământul udat cu sângele tribunului Ioan Buteanu, cel ucis fără judecată, dar și a celorlalți martiri ai zonei, care au murit, știuți sau neștiuți, pentru dreptate.

În această acțiune, desfășurată cu binecuvântarea PS Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, am fost însoțit de părintele conf. univ. dr. Teofan Mada, vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Aradului, și de elevii Școlii Profesionale «ASTRA»Arad. Le mulțumim pentru sprijin, primire și ospitalitate părintelui Teodor Gheorghe Zbîrcea de la biserica din Șoimuș primarului comunei Brazii Vesa Nicușor Vasile și enoriașilor bisericii.

Trebuie să aducem mulțumire preotului Roman Cosmin-Florin de la biserica din Țărmure și Ionești. Acesta a reușit la biserica de la Țărmure să facă o frumoasă alee de acces la lăcașul de cult, care ușurează drumul credincioșilor spre biserică și cimitir”, își încheie ora de istorie în aer liber, profesorul Cristian Stoica.