Arad. „Să lăsăm vremii curățite de patimile de azi să judece ce a însemnat «Tribuna» în dezvoltarea vieții politice și culturale a poporului nostru”, declara la 12 martie 1912 Sever Bocu. Vă prezentăm un nou episod inedit din „Ora de istorie, predată în aer liber” de profesorul Cristian Stoica, elevilor săi de la Școala Profesională „ASTRA”. De această dată profesorul scoate la lumină Ziarul „Tribuna”, care în urmă cu mai bine de 100 de ani era citit în toată țara, dar și informații despre ziariștii, oamenii politici și personalitățile momentului care au făcut ca Aradul, pe lângă oamenii politici de valoare ce au luptat pentru întregirea României, să devină unul din cele mai importante centre de presă din România.

Povestea începe în ianuarie 1897

Istoria „Tribunei”, își începe ora de istorie profesorul Cristian Stoica, începe la Arad în data de 6 ianuarie 1897 și se încheie la data de 12 martie 1912, când ziarul va fuziona cu „Românul” – ziarul oficial al Partidului Național Român. De-a lungul timpului, ziariștii de la „Tribuna” au fost considerați „răzvrătiți”, dar totdeauna ostași fără de prihană ai steagului nostru național.

La începutul existenței sale până la Crăciunul anului 1903, ziarul va apărea sub numele „Tribuna Poporului”, după această dată va lua numele „Tribuna”.

 

Aradul, un important centru de presă

Aradul nu era doar un important centru politic de luptă al românilor transilvăneni, orașul a fost și un important centru de presă. Ziarul „Tribuna” se vindea în 12.000 de exemplare, în timp ce populația orașului Arad era, în anul 1910, de 63.166 locuitori. Unele numere ale ziarului aveau și 76 de pagini.

Răsfoind paginile ziarului ajungem într-o altă lume pe care, evocând-o, parcă încearcă să prindă viață din nou.

Ultimul redactor șef, mort în închisoare

În redacția ziarului au activat ziariști precumꓽ Sever Bocu – ultimul redactor șef al ziarului, mort în închisoarea de la Sighet, unde a fost închis pe motive politice de comuniști, Ioan Russu – Șirianu, Ioan Brînda, Gustav Agustini, Gheorghe Demeter, Emanuil Măglaș, Ion Doleanu, Ion Trifu, Ion Moța, Ilarie Chendi, Sever Secula, Iosif I. Șchiopul, Grigore Iorga, Ilie Minea, Petre E. Papp, Gh. Popp, Gh. Stoica, Dionisie Stoica, Ion Montani, C. Bucșan, Iuliu Giurgiu, Constantin Cehan, Eugen Goga, Radu Găvruș.

La temelia palatului, în 1909

La temelia palatului Tribunei (strada Mihai Eminescu nr.37) este zidit un text în care sunt menționați cei care au depus eforturi pentru ridicarea acestuia. În fruntea listei este trecut dr. Nicolae Oncu. Piatra de temelie a fost așezată în data de 8 aprilie 1909. Arhitectul acestui palat a fost Emil Tabacovits. Ziarul era menit să lucreze „pentru apărarea și reintegrarea națiunii românești în drepturile ei istorice… fie ca cei care vor citi acest text să vadă visul nostru cu ochii”.

„Tribuna”, mesaj către Octavian Goga

În urma unor procese de presă cauzate de atitudinea sa militantă, poetul Octavian Goga a fost închis la închisoarea de la Seghedin. În ultimul număr al ziarului „Tribuna” ziariștii arădeni îi scriu lui Goga aflat în închisoareꓽ „Ne aducem cu drag aminte de tine care prin acest ziar ai dat glas la atâtea dureri și nădejdi ale neamului nostru. Te asigurăm și în aceste clipe de veșnica noastră alipire către tine și ideile mari pe care le-ai reprezentat atât de luminos și pentru care am luptat cu toții cu dragoste, avându-te în fruntea noastră”.

Poetul Octavian Goga va candida în anul 1910 la alegerile din cercul electoral Chișineu-Criș pentru funcția de deputat în Parlamentul de la Budapesta. Din păcate, acesta va piede alegerile.

Lucian Blaga a debutat la Arad

În numărul 57 din 1910, al „Tribunei” este publicată poezia de debut a poetului Lucian Blaga intitulată „Pe țărm”, iar în numărul 89 poezia „Noapte”ꓽ „Și în deșert se luptă ochii/ În lacrimi să cuprindă zarea,/ Căci întuneric mi-i îneacă/ Și mi se tulbură cărarea”.

În paginile ziarului au fost publicate creațiile literare ale scriitorilor Ion Agârbiceanu, Emil Gârlenu, Mihail Sadoveanu, Ioan Slavici, Șt. O. Iosif, Victor Eftimiu, D. Anghel, dar au semnat articole și istoricii Ioan Lupaș și Silviu Dragomir.

Ziarul a fost organizatorul unor întâlniri literare între scriitorii importanți ai României și cititorii lor din Arad. O astfel de întâlnire a avut loc în orașul nostru în aprilie 1911.

Ce reclame apăreau în „Tribuna”

Își făceau reclamă în paginile ziarului: sculptori, tâmplari, pictori pe sticlă, strungari,blănari, croitori, medici, avocați, fabricanți de mașini de semănat, trăsuri, mobile, clopote, motoare diesel, piane, mobilă din fier, garduri de sârmă, pălării, cuptoare, dulapuri de gheță, case de bani, lumânări din ceară, orologii de turnuri, obiecte de aramă, mașini de cusut, unelte pentru săpat fântâni arteziene, unelte pentru ciobotari.

O parte din orașele unde aceștia își desfășurau activitatea erau la: Arad, Oradea, Timișoara, Cluj, Făgăraș, Brașov, Sibiu, Lugoj. Aceasta arată larga răspândire a unui ziar cu o înaltă ținută, cu știri diverse, care era gândit și tipărit la Arad.