Legea bugetului de stat este pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. Nu o spunem noi, ci reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), care arată faptul că mai multe oraşe se află aproape de faliment din cauza faptului că funcţionează cu bani puţini, foarte puţini, mai puţini decât multe comune din ţară.

Potrivit legii bugetului de stat, o comună trebuie să aibă un buget de 1.000 de lei/cap de locuitor. Asta înseamnă că, dacă o comună încasează din taxe şi impozite doar o cotă de, să zicem, 500 de lei/cap de locuitor, atunci intervine statul şi oferă diferenţa până la 1.000 de lei/cap de locuitor. Până aici, totul este logic. Practic, statul se îngrijeşte ca localităţile din zonele rurale, în speţă comunele, să aibă atât fondurile necesare pentru funcţionare, cât şi pentru ceva investiţii.

Însă, când vorbim despre oraşe, problema se schimbă radical. „La oraşe şi municipii, unul dintre <pricepuţii> de la Bucureşti, cel mai probabil ministrul de Finanţe, nu a calculat un buget minim de funcţionare. Drept urmare, 45 de oraşe şi cinci municipii din întreaga ţară au venituri mai mici de 1.000 de lei/cap de locuitor, cât are oricare comună din ţară. Asta în condiţiile în care oraşele au spitale, licee ori alte servicii care deservesc întreaga zonă, inclusiv comunele din apropiere”, a declarat pentru Jurnal arădean/aradon Ionel Chiriţă, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România.

În judeţul Arad există două oraşe care nu sunt chiar mai sărace decât comunele, dar nici departe nu sunt. Iar primarii din aceste oraşe, respectiv Sântana şi Nădlac, spun că se descurcă foarte greu cu bugetul propriu. După ce se plătesc salariile şi utilităţile, în conturile primăriilor mai rămâne doar ceva „mărunţiş”, folosit pentru cârpeli pe ici, pe colo, ori pentru mici investiţii.

La Sântana

Cei mai puţini bani pe cap de locuitor, dintre oraşele din judeţul nostru, îi are Sântana, respectiv 1.137 de lei/cap de locuitor. Din această sumă sunt plătite şi salariile asistenţilor sociali, ai însoţitorilor persoanelor cu handicap, dar şi indemnizaţiile de handicap. Primarul de aici, Daniel Tomuţa, spune că „din bugetul propriu reuşim să facem foarte puţine investiţii. Totuşi, avem noroc cu proiectele europene şi guvernamentale. Avem cinci proiecte pe fonduri europene şi alte trei proiecte pe PNDL. Fără aceste proiecte, nu am reuşi să facem mai nimic în oraşul nostru”. Întrebat dacă anul viitor ar putea avea probleme, în cazul în care statul nu o să mai aloce banii pentru persoanele cu handicap şi pentru însoţitori, Daniel Tomuţa a spus că „noi sperăm să chibzuim banii ca să nu ajungem în incapacitate de plată. Dar nici nu vom avea bani pentru investiţii. Se impune neapărat o distribuire a fondurilor pe cap de locuitor şi pentru oraşe, nu doar pentru comune. Noi avem liceu, şcoli, grădiniţe, pompieri, serviciu de evidenţă a persoanelor care, toate acestea, deservesc întreaga zonă şi comunele din jur, nu doar oraşul Sântana. Trebuie calculate şi aceste cheltuieli de către cei care gândesc bugetele”.

La fel la Nădlac

Nici oraşul Nădlac nu este într-o situaţie cu mult mai bună. Bugetul pentru anul acesta este de aproximativ 1.400 de lei/cap de locuitor. Dar aici sunt şi mai multe cheltuieli decât la Sântana. „Noi avem şi alte probleme. Plătim chirii pentru şcoli, acestea funcţionând în clădiri retrocedate, susţinem SMURD, care deserveşte întreaga zonă de vest a judeţului. Fără aceste cheltuieli, situaţia ar fi fost altfel. Dar aşa, reuşim doar să facem investiţii foarte mici din bugetul propriu. Am realizat, de exemplu, o remiză de pompieri. Însă proiectele mari, importante, sunt ori pe fonduri europene, ori pe fonduri guvernamentale, prin PNDL. Nu am reuşi să ne dezvoltăm fără acestea, pentru că bugetul propriu nu ne permite realizarea unor investiţii majore. În plus, în Nădlac avem 55 de asistenţi sociali şi plătim indemnizaţii pentru 22 de însoţitori ai persoanelor cu handicap. În cifre, asta înseamnă cam 1,6 milioane de lei pe an. Dacă, de exemplu, anul viitor statul nu ne va mai aloca sumele pentru aceste plăţi, va fi grav, primăria ar putea intra în faliment”, a spus Ioan Mărginean, primarul din Nădlac.

Alţii, mai grav

Situaţia celor două oraşe din judeţul Arad este, însă, departe de gravitatea în care se află alte oraşe şi chiar municipii din ţară. Potrivit datelor AOR, oraşul Dăbuleni are un venit de doar 717 lei/cap de locuitor, Filiaşi 757 de lei, Călan 796 de lei, Costeşti 861 de lei sau Buhuşi, cu un venit de 880 de lei/cap de locuitor. Aceste oraşe sunt în pericol, oricând, să intre în incapacitate de plată.

Există soluţie

Ionel Chiriţă, preşedintele AOR, spune că există soluţii pentru ca oraşele să scape de pericolul de a intra în faliment. Acesta spune că alocarea sumei de 1.450 lei/locuitor/an pentru municipii reşedinţă de judeţ, dar nu mai puţin de 90 milioane lei/an/municipiu reşedinţă de judeţ şi a sumei de 1.300 lei/locuitor/an pentru municipii care nu sunt reşedinţă de judeţ şi pentru oraşe, dar nu mai puţin de 20 milioane lei/an/ municipiu care nu este reşedinţă de judeţ şi de 6 milioane lei/an/oraş ar putea rezolva întreaga problemă. Numai că aceste propuneri trebuie parafate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor.