ARAD. Unul dintre pacienții cu Covid-19 care au fost transferați de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad la Centrul Universitar din Szeged a decedat în cursul zilei de marți. Este vorba despre o femeie în vârstă de 70 de ani, care a fost transferată în Ungaria în data de 16 octombrie, cu formă gravă de infecție cu SARS-CoV-2, și cu afectare pulmonară ridicată.

În total, în Ungaria au fost transferați nouă pacienți arădeni, în trei tranșe. Acesta nu este singurul deces la pacienții tratați în țara vecină. Pe data de 18 octombrie, Ministerul Sănătății informa că s-au înregistrat două decese în rândul pacienţilor care au fost transferaţi în centrele universitare din Ungaria. Era vorba despre două femei, dintre care una, în vârstă de 64 ani, din Timişoara, transferată în Szeged și o a doua persoană de sex feminin, în vârstă de 63 ani, din Bucureşti, transferată la spitalul din Debrecen.

Acord între state

Transferul în Ungaria a bolnavilor de Covid-19 s-a făcut în baza unui acord încheiat între statul român și statul maghiar, în limita a 50 de locuri de terapie intensivă. La începutul săptămânii trecute, însă, județele din vestul țării – Arad, Timiș și Bihor au fost anunțate că transferurile sunt deocamdată oprite, din cauza epuizării locurilor alocate de Ungaria în cele două centre universitare din Szeged și Debrecen.

Pe banii statului

Statul român va suporta din fondul de rezervă cheltuielile de repatriere a pacienților cu COVID care au fost transferați în afara țării, după ce aceștia sunt externați. De asemenea, România va plăti pentru repatrierea pacienților care au decedat după transfer, potrivit hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

„Cheltuielile de repatriere pentru persoanele externate presupun asigurarea transportului către România, inclusiv în situaţia în care se impune ca repatrierea acestora să fie asistată medical. În cazul persoanelor decedate, repatrierea presupune o serie de cheltuieli pe care le efectuează, de regulă, operatorii economici de pompe funebre, la care se pot adăuga şi alte cheltuieli conexe care trebuie efectuate în străinătate în scopul îndeplinirii formalităţilor de repatriere. În condiţiile în care cheltuielile anterior menţionate nu pot fi imputate persoanelor transferate sau aparţinătorilor, se impune crearea cadrului normativ necesar pentru ca Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, să fie în măsură să efectueze aceste cheltuieli”, se arată în hotârârea CNSU.