ARAD. Parcursul profesional al procurorului Marian Gherman, cel care care a soluționat cazul Trifa arată astfel: a ajuns procuror la Direcția Națională Anticorupție (DNA), imediat după ce a rezolvat mediatizatul caz din Arad, iar anul trecut și-a cerut transferul înapoi la unitatea de parchet de la care provine, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul București, după ce unele din dosarele instrumentate de Gherman în timp ce activa la DNA au primit soluții de achitare – unele pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. Procurorul Marian Gherman din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a venit la Arad la câţiva ani buni de la crunta moarte a lui Traian Trifa, mai exact în 2009, şi a operat rapid două reţineri în acest caz: Florin Moldovan şi Ovidiu Răchită, cei doi fiind principalii suspecţi ai magistratului. Ulterior, în urma procesului, cei doi au fost condamnați definitiv la 20, respectiv 18 ani de închisoare. Marian Gherman a anchetat și alte cazuri mediatizate la nivel național. Este vorba despre celebrul caz al avocatei Elodia Ghinescu, însă și despre altele. Potrivit brasovultau.ro, primul caz cunoscut instrumentat de Gherman a fost cel al uciderii unei casieriţei de la o casă de schimb valutar din București, în anul 1999, iar în 2004, a anchetat asasinarea unui copil de 12 ani, la Cioplani. Victima a fost torturată, violată şi abandonată în ger. Autorul nu a fost descoperit nici până în ziua de azi. Ultimul caz foarte cunoscut instrumentat de Gherman a fost cel al uciderii viceprimarului din Joseni, Csala Zsolt, împuşcat de trei ori de un bărbat, acesta fiind ulterior arestat preventiv.

După ce a încheiat cazul Trifa, procurorul Marian Gherman a ajuns la Direcția Națională Anticorupție, instrumentând de-a lungul anilor dosare de „răsunet”. Însă și mai de „răsunet” au fost unele soluții date de judecători în aceste cazuri. De exemplu, în anul 2014, Dan Radu Ruşanu, președintele Autorității de Supraveghere Finanaciară (ASF), a fost arestat preventiv, timp de patru luni şi a stat în arest la domiciliu alte trei luni în dosarul “Carpatica Asig”, instrumentat de procurorul Marian Gherman, potrivit luju.ro, fiind acuzat de folosirea influenţei unei persoane care îndeplineşte o funcţie publică, favorizarea făptuitorului şi constituire de grup infracţional organizat. În primă instanţă, fostul şef al ASF a fost achitat, iar în anul 2017, la trei ani de la momentul arestării, decizia de achitare a fost menţinută şi de instanţa supremă. Dan Rușanu a intentat proces statului român după ce a fost arestat șapte luni, iar apoi achitat, solicitând daune în valoare totală de 6,5 milioane de lei. La sfârșitul lunii iunie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a decis, definitiv, ca statul să îi achite lui Dan Radu Ruşanu 70.000 de lei reprezentând onorariile avocaţilor care l-au reprezentat în proces.

Fapta nu este prevăzută de legea penală

În 2016, DNA trimitea în judecată, dosarul fiind instrumentat tot de procurorul Marian Gherman, cazul procurorului Ovidiu Toma de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman. Acesta, împreună cu comisarul Dănuț Dobre, fost șef al Serviciului Poliției Rutiere Teleorman, au fost trimiși în judecată, în stare de arest la domiciliu, într-un dosar instrumentat de procurorii Secției de combatere a corupției din cadrul DNA. Ovidiu Toma era acuzat de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului și influențarea declarațiilor, iar Dănuț Dobre de trafic de influență (nouă infracțiuni), luare de mită (trei infracțiuni), complicitate la abuz în serviciu și complicitate la infracțiunea de favorizare a făptuitorului. În același dosar au mai fost trimiși în judecată, în stare de libertate, Costel Iliuță, agent de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise Auto și Înmatriculări Teleorman, Nelu Ovedenie, asociat al unei societăți comerciale, la data faptelor, acuzați de săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.
La începutul acestui an, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv pe procurorul Ovidiu Toma în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penală: „fapta nu este prevăzută de legea penală”, scrie luju.ro. Inițial, în 2018, Curtea de Apel București l-a condamnat pe procurorul Toma la 1 an și 8 luni de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului și influențarea declarațiilor, achitându-l pentru acuzația de abuz în serviciu. Și polițistul Costel Iliuță, de la Serviciul Public Comunitar – Regim Permise Auto și Înmatriculări din cadrul Prefecturii Teleorman a fost achitat tot în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală, în timp ce fostul șef al Serviciului Poliției Rutiere Teleorman a fost condamnat definitiv la 3 ani, 6 luni și 20 de zile de închisoare cu executare, iar omul de afaceri Nelu Ovedenie a primit 8 luni de închisoare cu suspendare.

Încetarea activității la DNA

Anul trecut, procurorul Marian Gherman a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) încetarea activității la DNA și revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. CSM a decis, în 14 septembrie 2020, revenirea procurorului la unitatea de parchet de unde provine.

Procurorul anticorupţie Marian Gherman a cerut CSM încetarea activităţii în DNA înainte de decizia pe fond în dosarul instrumentat de el, în care era judecat Dan Hosu, soţul fostei şefe a DIICOT, Georgiana Hosu. În februarie 2017, DNA l-a trimis în judecată, sub control judiciar, pe Dan Hosu, fost șef al Serviciului de combatere a traficului de migranți din cadrul Direcției de Combatere a Crimei Organizate (DCCO) din Poliția Română, la data faptelor – administrator al unei firme, pentru fapte de corupție. Anul trecut, în luna septembrie, Dan Hosu a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic și instigare la folosirea de informații care nu sunt destinate publicității. Sentința nu este definitivă. Pe de altă parte, Dan Hosu a fost achitat pentru trafic de influenţă şi dare de mită.