Parterul Hotelului Ardealul, scos la vânzare. Prețul „sperie” autoritățile

ARAD. Neexercitarea dreptului de preempțiune asupra unor spații de la parterul Hotelului Ardealul a fost supusă votului consilierilor județeni, în ultima ședință a Consiliului Județean Arad. Proprietarul clădirii vrea să vândă trei apartamente situate la parterul imobilului de pe Revoluției, numărul 98. Dar, cum clădirea este una catalogată drept monument istoric, instituțiile statului au prioritate când vine vorba despre achiziția acestor apartamente. În ședința de joi, 10 septembrie, aleșii județeni au votat pentru neexercitarea dreptului de preempțiune, parafând astfel faptul că această clădire poate fi înstrăinată către alt cumpărător. Prețul piperat solicitat de proprietarul Hotelului Ardealul pare să fie principalul motiv pentru care Consiliul Județean nu a luat în considerare achiziția acestor trei apartamente.

„Consilierii județeni au decis să nu cheltuiască 2,5 milioane de euro pentru trei spații în incinta fostului Hotel Ardealul. Această decizie a fost adoptată prin neexercitarea, prin vot, a dreptului de preempţiune pentru apartamentele nr. 4, 6A și 6D, situate la parterul imobilului din Municipiul Arad, Bulevardul Revoluției, numărul 98. Clădirea în care se află aceste spații private, evaluate la suma totală de 2.450.000 de euro, este un monument istoric de importanță locală deosebită. Plenul consiliului a analizat în detaliu notificările transmise de proprietari, precum și rapoartele de specialitate ale Direcției Tehnice-Investiții, ajungând la concluzia că decizia cea mai potrivită pentru interesul județului este aceea de a nu achiziționa proprietățile, lăsând astfel cale liberă tranzacționării lor pe piața liberă”, se arată într-o informare transmisă de CJA.

Fără utilitate publică

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a explicat că spațiile respective nu prezintă o utilitate publică sau administrativă imediată pentru proiectele instituției, motiv pentru care preluarea lor în patrimoniul public ar fi însemnat o încărcare a bugetului local.

„Dincolo de prețul de achiziție, calitatea de monument istoric a clădirii impune costuri masive și standarde extrem de stricte pentru orice lucrare de reabilitare sau întreținere, precum și avize complexe. În acest context, am considerat oportun ca valorificarea spațiilor să rămână în sarcina sectorului privat, evitând totodată blocarea circuitului economic și permițând proprietarilor actuali să își exercite dreptul de vânzare fără întârzieri birocratice, în timp ce resursele județului sunt canalizate prioritar spre proiectele majore de infrastructură și sănătate aflate deja în derulare”, a declarat Iustin Cionca.

Istorie încărcată

Clădirea Hotelului Ardealul din Arad (fostul Hotel Crucea Albă) este un monument istoric de importanță majoră, după cum transmit chiar reprezentanții CJA. Pe locul actualei clădiri se afla, încă din secolul al XVIII-lea, stația de poștalioane a Aradului. Clădirea actuală a fost construită între anii 1840-1841, după planurile arhitectului Franz Mahler. În 1868, după inaugurarea căii ferate Arad – Alba Iulia, activitatea de poștalion pe Strada Eminescu încetează, astfel că, în clădire, a început să funcționeze Hotelul Crucea Albă. În 1872, în sala de festivități, s-au adunat peste 300 de fruntași români din vestul Transilvaniei, sub conducerea lui Alexandru Mocioni, pentru elaborarea unui program de revendicări naționale și realizarea unei organizații politice românești. Tot în această sală a avut loc, în 1863, adunarea generală de constituire a Asociației culturale arădene, care își propunea scopuri similare cu ale Astrei de la Sibiu. În sala de festivități a hotelului au concertat personalități de renume mondial, ca Franz Liszt (1846), Johann Strauss-fiul (1847), Johannes Brahms (1879), Pablo Casals (1912) și alții. Hotelul a găzduit, de-a lungul timpului, o serie de personalități ale culturii române și internaționale, cum ar fi George Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga, Cincinat Pavelescu sau George Enescu, Ion Luca Caragiale, Nicolae Iorga, Jules Massenet, Francois Copee, Ady Endre și Arany János.