Săptămâna a început în forţă, luni dimineaţă, la ora 9.15, pentru Consiliul Local Municipal. Aleşii au fost convocaţi într-o şedinţă extraordinară pe a cărei ordine de zi se afla şi proiectul de hotărâre vizând depozitul de deşeuri inerte de la marginea cartierului Sînicolau Mic, spre Fântânele. Un subiect cu greutate ce anunţa o şedinţă cu scântei, mai ales că PSD i-a invitat pe cetăţenii din cartier să fie prezenţi în plenul CLM. În ciuda mobilizării, însă, nu au venit la şedinţă decât vreo 20 de oameni, participarea redusă fiind explicată prin programul de vacanţă şi prin ora prea timpurie la care a fost convocat Consiliul. Şase dintre cetăţeni au luat cuvântul, fiecare exprimându-şi dezacordul faţă de proiectul Municipalităţii (pe lângă multe alte divagaţii).

Opiniile locuitorilor din cartier

„Am rămas stupefiată de ideea Primăriei de a amplasa un astfel de depozit de deşeuri inerte. Suntem cu toţii nemulţumiţi şi în total dezacord cu această idee şi dorim să se anuleze această locaţie, să se găsească o altă locaţie, la o distanţă mult mai mare de zonele de locuit. Sunt convinsă că există suficienţi experţi care să investigheze terenurile care sunt adecvate. Acest teren e agricol, e un teren fertil pentru agricultură” – a punctat Voichiţa Elena Vid, care s-a autodefinit „locuitor al cartierului Sînicolau Mic”, deşi e stabilită de 12 ani în Timişoara. „Iubesc Aradul, îmi iubesc cartierul şi nu aş vrea nicidecum ca pentru prezentul meu şi al viitoarelor generaţii să se întâmple aşa ceva” – a explicat aceasta.
A urmat la cuvânt Rodica Josan, care a mărturisit că a copilărit şi a crescut în acest cartier, iar acum e educatoare în Sînicolau Mic. „Este un dezastru total! Dacă cineva nu ştie şi nu locuieşte în zonă, deja la orele serii sau nopţii se dă foc la deşeuri şi fumul se extinde şi este plin de toxicitate. Să fie foarte clar: avem şi liste cu semnături, o să facem orice şi nu o să cedăm! Categoric, nu suntem de acord şi vă rugăm să respectaţi articolele de lege şi să facă bine domnul primar să-şi facă datoria aşa cum trebuie măcar faţă de cei care l-au ales” – a recomandat arădeanca.
Rodica Drăgoi locuieşte pe strada Steagului nr.6 şi, în cuvântul său, a ţinut să evidenţieze pericolele din jurul locuinţei sale: „Vizavi de mine e depozit de îngrăşăminte chimice, de azot. La gară – eu sunt a treia casă peste linie – există tot timpul motorină în cisternă. Nu departe este pentru gaz făcut. Şi acum să fie a patra «bombă»: gunoiul la ieşire din Sînicolau Mic? Ca să sărim în aer toţi? Nu suntem de acord!” – a spus locuitoarea cartierului.
Livia Cismaş a avut o intervenţie savuroasă în care a vorbit despre Gheorghe Falcă – absent de la şedinţă – ca despre un tip „siluet, drăguţ, frumos” şi a dat asigurări că în ciuda acestor calităţi primarul nu va mai fi votat la următoarele alegeri de către cetăţenii din cartier. Despre proiectul Municipalităţii, arădeanca s-a limitat să întrebe: „Nu există oare un teren agricol mai mare, unde să nu fie afectată lumea, cu sănătatea, din cauza gropii de gunoi?”
„Multe s-au spus despre dorinţele noastre, ale celor din Sînciolau Mic, referitor la ceea ce Primăria intenţionează să facă la ieşirea din cartierul nostru. Domnilor, ceea ce este acolo este o ruşine pentru Primărie şi pentru municipiul Arad, că este poartă de intrare în oraş!” – şi-a început discursul Nicolae Josan. El a mai spus că, din ce ştie, „acolo a fost un teren agricol, a fost o livadă de duzi de unde se recoltau frunze pentru ferma de viermi de mătase care a fost desfiinţată”. De asemenea, a solicitat implicarea celor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi de la Garda de Mediu.
Deşi nu se înscrisese iniţial la cuvânt, a vorbit în plenul CLM şi Nicolae Ghişe, cioban originar din Sibiu, locuitor al cartierului Sînciolau Mic din anul 2000. El s-a referit la necesitatea de a avea păşune pentru cele peste 1.000 de capete de ovine pe care le au crescătorii din cartier. „Acum, chestia cu groapa de gunoi pe noi ne termină. Din 2000, noi am ţinut curat acel teren, am plătit taxe pe el pentru păşunat… aş fi vrut să-l închiriez dar nu mi-l dă nimeni” – a precizat ciobanul.

Cuvântul consilierilor din opoziţie

Alesul ALDE, Ionel Ciupe, a intervenit în discuţie pentru a evoca superficialitatea şi nepăsarea cu care Executivul Primăriei a tratat – în opinia sa – acest subiect. El i-a invitat pe colegii săi – consilierii PNL şi UDMR – „să empatizeze puţin cu locuitorii din Sînicolau Mic. Dumneavoastră cum v-aţi simţi dacă la 500 de metri de proprietatea dumneavoastră s-ar ridica un depozit de materiale, fie ele şi inerte, la vreo 10-12 metri înălţime? Pe lângă faptul că este inestetic, cauzează şi probleme pentru sănătate. Pentru că aceste depozite inerte nu sunt doar cărămizi şi betoane. Aici se găsesc uleiuri, gudroane, mercur, azbest, substanţe periculoase. Şi în studiul de fezabilitate scrie chestiunea asta” – a subliniat Ionel Ciupe care a insistat pe faptul că un astfel de depozit ar trebui ridicat la doi-trei kilometri de zonele de locuit. El a catalogat soluţia aleasă de Primărie ca fiind „inacceptabilă”, „o adevărată bătaie de joc la adresa cetăţenilor din Sînicolau Mic”.
Consilierul independent Marin Lupaş a fost în asentimentul preopinentului său, considerând proiectul ca fiind inoportun. „Dar întrebarea mea ar fi: Cum s-a ajuns la această locaţie? De ce nu ne-am gândit şi la alte variante? Şi aş vrea ca cineva din Primărie să ne dea răspuns” – a precizat Marin Lupaş.

Răspunsurile secretarului

Cu răspunsuri pentru Marin Lupaş, dar şi pentru antevorbitorii săi, a venit Lilioara Stepănescu, secretarul Municipiului Arad: „În primul rând, doresc să comunic că există avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Acest depozit de deşeuri inerte se realizează chiar la cererea expresă a autorităţilor din domeniul mediului. Subliniez că nu a fost simplu să se găsească un teren potrivit pentru că e necesar să fie un teren din altă categorie de fertilitate decât categoria I şi categoria a II-a. Nu a fost niciodată păşune, dacă ar fi fost păşune în extravilan, nu făcea obiectul acestui PUZ că era reglementat de Ordonanţa 34. Este teren arabil în extravilan, aşa a fost, avem şi avizul OCPI în acest sens. Există toate avizele prevăzute de lege, inclusiv cel de la Ministerul Agriculturii, care subliniază faptul că este categoria a III-a de fertilitate. În al doilea rând, am reţinut din criticile enunţate că oamenii se aşteaptă să fie deşeuri biodegradabile. Nu este cazul. Este vorba de deşeuri inerte. Nu fac parte nici din categoria deşeurilor periculoase, nici a celor nepericuloase. E o a treia categorie – deşeuri inerte. Potrivit legii, e un deşeu care nu se supune transformării şi nu prezintă pericol pentru sănătatea populaţiei” – a subliniat Lilioara Stepănescu. Ea a mai precizat că distanţa dintre depozit şi zona de locuit este mai mare decât cea enunţată de consilierul Ionel Ciupe.

Săplăcan: „Terenul a fost păşune!”

Consilierul PSD, Gheorghe Săplăcan, a ţinut să ia cuvântul pentru a face următoarele precizări: „Din 1970 până în 1974, la ieşirea din Sînicolau Mic exista ferma didactică a Liceului Agricol. Tot terenul care se învecinează cu această fermă, la vremea respectivă a fost păşune şi pădure de duzi. Pentru că liceul creştea viermi de mătase. În 1974 era păşune. Cum a ajuns teren arabil nu ştiu…” – a punctat Gheorghe Săplăcan.

Deşeuri inerte sau toxice?

A intervenit pe subiect şi liderul Grupului PSD-ALDE, Beniamin Vărcuş, care a făcut referire la studiul de fezabilitate. „Acolo vor fi depozitate următoarele materiale: cupru, bronz, alamă, aluminiu, plumb, zinc, fier şi oţel, staniu, amestecuri metalice, deşeuri metalice. De asemenea, în studiul de fezabilitate se arată că posibilitatea colectării de deşeuri periculoase este foarte ridicată. Pentru Dumnezeu, domnilor, nu lăsaţi interesele economice ale primarului sau ale nu-mai-ştiu-cui să primeze în faţa dorinţei cetăţenilor” – a atenţionat Beniamin Vărcuş.
Viceprimarul Levente Bognar a solicitat noi lămuriri în ceea ce priveşte definirea deşeurilor inerte, „pentru că, din ce am auzit, e pericolul de a avea materiale toxice. Inert înseamnă că nu este toxic. Dacă este toxic, nu votăm. Clar! Dacă este inert este inert, dacă este toxic este toxic. Cineva să lămurească problema aceasta!”
Cu unele clarificări a venit Elena Portaru, director al Direcţiei Tehnice, care a admis că pe deşeurile inerte (betoane, cărămizi, ţigle rezultate din construcţii) care vor fi depozitate, e posibil să se găsească urme de deşeuri periculoase (fier, vopsea, azbest etc.), dar acestea „vor fi selectate, îndepărtate şi depozitate separat, fiecare după codul său”.
În acest context, viceprimarul Levente Bognar a propus un amendament – „în această locaţie să nu fie depozitate materiale toxice” – care a şi fost aprobat.

Proiect aprobat

După jumătate de oră de discuţii pe marginea subiectului, consilierii locali au aprobat – cu 13 voturi „pentru” (PNL+UDMR) şi 8 „împotrivă” (PSD+ALDE+Marin Lupaş) – proiectul de hotărâre privind aprobarea documentației de urbanism Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru obiectivul de investiție: Amenajare depozit deșeuri inerte – Zona Fântânele, conform C.F. nr.312851 – Arad, extravilan Municipiul Arad. „Evident că proiectul municipalităţii a generat foarte multe discuţii, alimentate de frica locuitorilor din zonă de a nu se depozita gunoi menajer sau deşeuri periculoase. Nu este cazul. Este vorba despre deşeuri inerte. Dar… statul român are în proprietate peste 1000 de hectare şi i-am rugat pe consilierii PSD să facă demersurile necesare pentru a obţine o suprafaţă rezonabilă de câteva hectare pentru a amenaja depozitul în altă parte” – a declarat viceprimarul Călin Bibarţ imediat după vot.