ARAD. Cucerirea piețelor externe, internaționalizarea produselor românești și eficientizarea mobilității companiilor sunt țintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România care derulează un proiect tocmai pentru a oferi informațiile și cunoașterea de care întreprinzătorii au nevoie. Proiectul „Pașaport de Export”, implementat în perioada februarie 2020 – august 2021 se adresează regiunilor de dezvoltare Nord-Est, Nord-Vest, Sud și Vest, iar prezentarea oportunităților de care pot beneficia companiile arădene a fost făcută în cadrul unui eveniment susținut de președintele CNIPMMR, Florin Jianu. În prezența autorităților locale, Jianu alături de Sterică Fudulea – secretar general CNIPMMR, au vorbit despre obiectivele și importanța exportului în dezvoltarea antreprenorialului.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și competențe necesare derulării activităților de internaționalizare/export ale angajaților prin participarea în cadrul proiectului a 400 de angajați la un program integrat de formare. Ca urmare a implementării proiectului, cel puțin 400 de angajați vor dobândi competențe suplimentare cu privire la activități de internaționalizare / export.

Mobilitate, informații, profesionalism

„Acest proiect a fost intitulat generic «Pașaport de export» pentru că trebuie să reprezinte de fapt dezideratul fiecărui întreprinzător care dorește încet, încet să se internaționalizeze. Am analizat câteva date statistice în ceea ce privește Regiunea Vest și atât Aradul, cât și regiunea stau mult mai bine față de alte regiuni în ceea ce privește deschiderea spre export, referindu-mă în special la internaționalizarea afacerilor mici. Aici există o mobilitate largă a companiilor, dar totuși cred că trebuie să profesionalizăm acest tip de internaționalizare și export, pentru că înseamnă mai mult decât un simplu schimb comercial. Abordăm acest proces într-un mod foarte serios, așadar alături de noi în acest proiect a venit Google România care aduce concepte moderne în ceea ce înseamnă deschiderea companiilor românești și instrumentarul online: găsirea partenerilor, radiografia piețelor externe, unde pot fi vândute acele produse, care sunt trendurile internaționale. Toate acestea contează foarte mult și prin cursurile pe care le vom face pentru cei 400 de angajați ai IMM-urilor vom susține acest proces de educație către întreprinzători. Cunoaștem faptul că prima barieră pe care o întâmpină întreprinzătorii este cunoașterea unei limbi străine, în acest sens am avut discuții pentru că foarte mulți ne-au cerut să facem cursuri de limba chineză. Acesta este un tip de activitate pe care îl putem susține prin acest proiect. A doua etapă implică o selecție a 40 de întreprinzători, vom susține și un Ghid al exportatorului, adică vom merge mai în amănunt și le vom dezvolta competențele pentru internaționalizare. De asemenea, vom avea și o vizită de lucru în Austria pentru a-și căuta un partener, să vadă cum se creează acest proces de internaționalizare”, a punctat Florin Jianu, președinte al Consiliului Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii din România.

Susținerea autorităților

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, dar și viceprimarul Aradului, Lazăr Faur, au vorbit la rândul lor despre susținerea sectorului IMM de către autorități și importanța micilor companii. „CJA acordă o importanță deosebită IMM-urilor pentru că suntem conștienți că sunt parte din dezvoltarea dinamică a economiei locale. Experiența din ultimii ani în relația cu Uniunea Europeană demonstrează că IMM-urile aduc o contribuție importantă atât la creșterea PIB cât și la crearea locurilor de muncă și stimularea eforturilor. Îmi doresc ca în județul Arad să avem o matrice cât mai complexă și diversificată în acest sector, capabilă să absoarbă un eventual șoc care ar putea fi determinat de migrarea unor firme mari care au astăzi mii de muncitori”, a subliniat Cionca.

Viceprimarul Lazăr Faur a venit și cu exemplul experienței personale din sectorul economic, subliniind că „atunci când eram antreprenor îmi doream ca autoritățile dacă nu pot să mă ajute, măcar să nu mă încurce. Desigur că îmi doresc să și ajutăm companiile pentru că avem nevoie ca ele să prospere, să devină tot mai puternice, iar informația este la baza oricărui succes”.

Detalii și finanțare

Proiectul „Pașaport pentru Export” este finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, în cadrul obiectivului specific 3.12. Cei care doresc să se înscriere în acest proiect o pot face pe pagina – https://pasaport-export.ro/inscriere/ , acolo unde sunt disponibile și informații suplimentare.