Patrimoniul are nevoie de 67 milioane lei

Municipalitatea anunţă de cel puţin zece
ani că va întocmi o strategie şi va
face demersuri pentru a salva de la autodemolare
clădirile vechi, de patrimoniu.
Rezultatele se lasă, însă,
aşteptate, după ce una dintre cele mai vechi
clădiri din Arad, din Piaţa
Veche, a dispărut, iar bucăţi din
faţadele clădirilor din zona
centrală (inclusiv Palatul Cenad, unde se
află şi birourile Primăriei)
continuă să cadă. La obiectivul
strategic „Păstrarea, conservarea şi
punerea în valoare a patrimoniului
cultural arădean“, trasat în
Strategia culturală pe următorii cinci ani a
municipiului, pentru restaurarea şi reabilitarea
valorilor emblematice de patrimoniu este nevoie de 67
milioane lei.

Legea este de vină?

Executivul dă vina, de ani de zile, pe
legislaţie. „Au fost demolări
nejustificate”, a declarat viceprimarul, subliniind
că în prezent „legislaţia nu are
în vedere păstrarea imaginii urbane. Avem
nevoie de reglementări pentru
patrimoniu“. În strategia amintită
se prevede şi „elaborarea de
reglementări pentru protejarea
patrimoniului cultural construit şi
urmărirea respectării legii împotriva
intervenţiei negative, a distrugerii şi
demolării nejustificate”.

Muncă plătită prost

Unul dintre primii paşi făcuţi de
administraţia locală, cu scopul de a
păstra ce a mai rămas din
patrimoniu, a fost înfiinţarea
Biroului Monumente în cadrul structurii proprii a
Primăriei. „Nu am avut
candidaţi, probabil remuneraţia care era
oferită nu a fost suficientă pentru
arhitecţi“, a declarat Levente
Bognar.

Discuţii cu furnizorii de servicii

Viceprimarul a mai precizat că, de curând,
s-au purtat discuţii şi cu furnizorii de
servicii, multitudinea instalaţiilor montate pe
clădiri nefiind un „plus” pentru
patrimoniu. „Am purtat discuţii cu
reprezentanţii E.ON Gaz, pentru a găsi
soluţii. Toate instalaţiile lor sunt
amplasate pe faţadele clădirilor“,
spune Bognar.

Sensibilizare, nu constrângere

Aşa cum vă informam în ziarul nostru,
Primăria a încercat să
îi sensibilizeze pe proprietarii care locuiesc
în clădirile istorice.
Purtătorul de cuvânt al
Primăriei, Corina Drăghici,
sublinia la acea dată că s-au trimis circa 60
de înştiinţări privind pericolul
pe care îl reprezintă tencuiala şi
elementele decorative desprinse de pe faţade.
Primăria nu are însă
pârghiile legale de a-i constrânge pe
proprietari să îşi repare
clădirile, cu atât mai puţin
cu cât fondurile necesare sunt enorme (chiar
dacă pentru clădirile istorice nu se
plăteşte impozit).

S.B.