Ne aşteaptă un viitor sumbru. Judeţul Arad va rămâne, încet-încet, fără oameni. Statisticile prezentate în Strategia de dezvoltare a judeţului Arad, coroborate cu datele Institutului Naţional de Statistică, ne arată o realitate dureroasă: în fiecare zi, judeţul nostru are cu patru oameni mai puţini. Patru oameni „dispar” zilnic din judeţul Arad. Fie mor, fie pleacă, de cele mai multe ori în străinătate. Sporul natural negativ, migraţia, speranţa unui trai mai bun, toate acestea ne lasă fără locuitori în judeţ. Acest lucru este recunoscut şi de către cei care au realizat strategia de dezvoltare a judeţului nostru. Însă aceştia nu spun pe şleau realitatea, ci o îmbracă în cuvinte frumoase, plăcute auzului, dar care duc la aceeaşi concluzie. „Valorile negative ale sporului natural sunt îngrijorătoare, acestea menținându-se din anul 2010 până în anul 2014 la o rată de aproximativ -4%, fiind consecință a factorilor sociali care au o influență directă asupra fenomenului natalității, iar acești factori sunt: nivelul de instruire a populației, apartenența etnică, starea civilă și gradul de implicare a populației feminine în activitățile sociale. La rândul lor, factorii economici au un rol determinant în evoluția natalității. Dintre aceștia, amintim nivelul veniturilor (natalitate ridicată în rândul populației cu venituri foarte mici sau foarte mari și o natalitate scăzută în cazul populației cu venituri medii), gradul de urbanizare a teritoriului (în general, natalitatea este mai crescută în mediul rural), gradul de ocupare a populației feminine în activitățile economice.

Totodată, factorii culturali sunt în relație directă cu intensitatea natalității prin gradul general de cultură a populației, concepțiile și tradițiile religioase și, în ultimele decenii, cu planificarea familială”, se arată în documentul întocmit la comanda Consiliului Judeţean Arad. Însă, pe lângă sporul natural negativ, spune strategia Aradului, o pondere importantă în dispariţia arădenilor o au femeile care… lucrează, care au ales o carieră în detrimentul ocupaţiei de… gospodină.

Şi, după cum spuneam, emigraţia spre Europa are un cuvânt greu de spus în scăderea populaţiei. „Fluxurile de populaţie s-au derulat dinspre spaţiul rural spre cel urban, dar se constată tendinţa de emigrare a unui segment important al populației odată cu deschiderea graniţelor, în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit”, se arată în Strategia de dezvoltare a judeţului Arad.

Pe cifre

Dar să lăsăm cuvintele şi să dăm credit cifrelor care ne arată situaţia destul de gravă în care se află judeţul nostru. Potrivit statisticilor, în anul 2011 judeţul Arad avea o populaţie totală de 480.473 de persoane. An de an, numărul arădenilor a fost tot mai mic. Aşa că, dacă ne luăm după datele Institutului Naţional de Statistică, în 2015 judeţul mai avea numai 474.341 de locuitori. Aşadar, am pierdut peste 6.000 de persoane în numai patru ani de zile. Calculele simple arată că, în fiecare an, populaţia judeţului scade cu peste 1.500 de persoane. Mai departe, o simplă împărţire indică faptul că 4,2 arădeni „dispar” din judeţul nostru în fiecare zi. Trendul este în continuare descendent, iar previziunile sunt sumbre, statisticile indicând faptul că populaţia judeţului nostru va continua să scadă. Şi este greu de crezut că lucrurile se vor schimba, atâta timp cât salariile sunt foarte mici în Arad, posibilităţile de avansare sunt puţine, iar statul pare că încearcă să „ne pună beţe în roate” tot timpul.

Cei mai mulţi, în 90

Când a avut judeţul Arad cea mai mare populaţie? Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 1990. Atunci în judeţul nostru erau nu mai puţin de 508.302 persoane.