BODROG. Câteva mii de credincioși au venit, cu mic cu mare, din tot vestul țării, ba chiar și din străinătate, la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, care se află la aproximativ 14 kilometri de municipiul Arad, și este cel mai mare loc de pelerinaj pentru credincioşii orotodocşi din vestul României. Mănăstirea îşi sărbătoreşte şi hramul la Adormirea Maicii Domnului. Aici vin şi credincioşi din alte ţări.
Credincioşii spun că aici se regăsesc an de an, şi trăiesc clipe unice care îi aduc mai aproape de Sfânta Fecioară Maria. Oamenii vin de departe pentru a participa la procesiunile care au loc aici, la mănăstirea Hodoş Bodrog. Unii dintre ei au petrecut noaptea în curtea bisericii.
Credincioșii au parcus în total patru kilometri și s-au oprit la cele 14 cruci de pe Drumul Crucii, unde au aprins lumânări și s-au rugat. Drumul Crucii reprezintă drumul pe care Iisus Christos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei și făcând cele 14 popasuri. Drumul Crucii este făcut după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim.
PS Emilian Crişanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, spune că tradiția Drumului Crucii este doar pentru Vinerea cea Mare, însă aici s-a luat să se săvârșească și la Adormirea Maicii Domnului pentru ca Maica Domnului a fost cea care l-a însoțit pe fiul ei pe Drumul Crucii.
Maica Domnului ocupă un loc special in viața creștinilor, spun preoții. „Creștinătatea celebrează un mare praznic. Maica Domnului ocupă un loc excepțional, cu ea începe anul bisericesc la 1 septembrie, primul praznic este Nașterea Maicii Domnului, și se încheie în augst, tot cu o sărbătoare dedicată Maicii Domnului” – explică părintele Ioan Tulcan.
La Hodoș-Bodrog slujbele au început miercuri, 14 august, la ora 16:00, și au continuat toată noaptea, când s-a oficiat și Sfântul Maslu, dar și în ziua Marelui Praznic, când la ora 10:00 – Sfânta Liturghie Arhiereasca s-a oficiat de către IPS Timotei Seviciu, arhiepiscop al Aradului.
Scurt istoric al mănăstirii
Potrivit site-ului Mănăstirii, Hodoş-Bodrog este considerată cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea.
Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde şi astăzi se mai păstrează icoana. Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.
Eugen Iancu Avram 
