LIPOVA. „La 30 kilometri de orașul Arad și la doar 3 kilometri de orașul Lipova, situată în apropierea Podgoriei Aradului, se află Stațiunea Băile Lipova, centru internațional de agrement”, scrie pe site Centrul de Informare Turistică Lipova. Este doar începutul unei prezentări lungi, care i-ar determina pe mulţi să-şi facă bagajele şi să plece spre “destinaţia turistică” de pe Valea Mureşului. Ce găsesc vizitatorii aici le lasă un gust amar şi o doză de supărare pentru banii cheltuiţi pe drum degeaba.

Descoperirea apei minerale

Băile Lipova este bogată în ape carbogazoase, staţiunea fiind construită în urmă cu peste 100 de ani, în apropierea izvoarelor cu apă minerală, care erau valorificate în tratamente medicale.

„Apa minerală locală a fost descoperită de ciobani la începutul secolului al XIX-lea. Calitățiile apei se conservă cel puțin șase luni de zile, timp în care apa rămâne cu un gust proaspăt. Legenda spune că apele au fost descoperite de niște ciobani în transhumanță spre Banat. Oprindu-se în mijlocul pădurii, au găsit un izvor din care au băut apă. Au numit-o <apă acră> (din cauza conținutului de dioxid de carbon). Îmbutelierea și comecializarea apei minerale produsă în această stațiune începe după anul 1900, când izvoarele de apă minerală au aparținut Băncii Gloria din Lipova”, descrie www.turismlipova.ro.

Povestea continuă cu anul 1928, când apa de Lipova a fost premiată cu medialia de aur la București, marca „Borvizul de Lipova” devenind furnizorul Casei Regale.

Staţiune seculară

Stațiunea balneo-climaterică Lipova datează, ca unitate de tratament, din anul 1892. În 1902 s-a început construirea pavilioanelor pentru cazare, iar din 1905 au fost amenajate cele pentru vane și băi calde. În anul 1933 s-a construit bazinul de înot, iar după anul 1945 s-a modernizat zona de agrement.

„În prezent, stațiunea oferă condiții de cazare și campare la standarde occidentale, prețurile fiind accesibile pentru turiști. Diversitatea serviciilor oferite de Stațiunea Băile Lipova continuă cu un loc special pentru spectacole și concerte, cu scenă și scaune. Stațiunea Băile Lipova deține și propria biserică Ortodoxă, care îi așteaptă pe cei care ajung în zonă, în fiecare zi de duminică și zi de sărbătoare pentru a petrece și momente de plinătate sprirituală. Așadar, după investiții masive, stațiunea Băile Lipova poate fi denumită azi Perla Văii Mureșului, aceasta oferind o mare diversitate de servicii și o atmosferă specifică marilor stațiuni europene”, se mai arată în descrierea făcută de Centrul de Informare Turistică Lipova.

Ce găsesc turiştii

Departe de cum o promovează oficialii, staţiunea este un loc pustiu. Nici măcar „locul special” pentru spectacole nu mai este funcţional, scena fiind degradată şi înconjurată de buruieni. Ştrandul este tot închis, iar o dată la care îşi va redeschide porţile pentru a primi clienţi în noul sezon cald nu a fost anunţată. Reprezentanţii administratorului ne-au spus că e posibil ca în weekend-ul 4-5 iunie, dar numai dacă vremea va fi destul de caldă.

Un hotel care trebuia să fie de mult finalizat, aflat în faţa ştrandului, pare abandonat la stadiul de „clădire în roşu“. Aşa arată de mai mulţi ani, semn că nu s-a avansat deloc cu investiţiile pomenite în prezentarea de pe site. Par abandonate şi celelalte clădiri, care au funcţionat cu decenii în urmă, chiar dacă la exterior sunt zugrăvite. Parcul cu puţurile de apă minerală de la care se aprovizionau turiştii sau localnicii este acum proprietate privată. De altfel, toate terenurile şi clădirile din staţiune sunt private.

Impresii

Cei care ajung la Băile Lipova sunt foarte dezamăgiţi. Un cuplu sosit din Timişoara, care citise pe internet despre „Perla Văii Mureşului”, s-a declarat şocat.

„Nu ne vine să credem că totul e pustiu, nici măcar ştrandul nu este deschis, deşi e finalul lunii mai. Am mai găsit doar doi oameni care îşi luau apă de la un puţ, dar şi ăla aflat după o barieră, pe o proprietate privată, că îţi e frică să intri acolo. Parcarea e goală, ştrandul e gol. Nimic de văzut. Am vrut să ne cazăm, dar am găsit doar un camping. Păcat de benzina pe care am consumat-o de la Timişoara până aici…”, au spus vizitatorii.

 

„Ne-am învârtit de câteva ori cu maşina să vedem dacă nu am greşit drumul spre staţiune. Apoi ne-am dat seama că suntem unde trebuie, în parcarea staţiunii, care era goală. Ne aşteptam să găsim hoteluri, dar sunt doar clădiri abandonate sau în stadiu de construire. Suntem foarte dezamăgiţi, noi am mai fost aici în tinereţe, că suntem plecaţi din ţară de 35 de ani. Acum am venit în vizită la familia din Arad şi am vrut să revedem locurile, crezând că s-a făcut ceva în toţi aceşti ani, dar este mult mai rău decât pe vremuri”, ne-a spus un arădean care locuieşte în Germania, sosit la Lipova împreună cu soţia.

Investiţii blocate

Primarul oraşului Lipova, Florin Pera, spune că este la fel de trist pentru moartea staţiunii.

„Dintr-o staţiune balneară recunoscută, a ajuns un loc abandonat. Totul e privatizat acolo după 1990, dar asta nu a adus dezvoltarea pe care ne-am dorit-o. Din păcate, totul a fost vândut pe bucăţi, partea de restaurant a mers la cineva, cazarea la altcineva, agrementul la altcineva… Proprietarii nu se coordonează pentru a reînvia staţiunea şi Primăria nu are nicio pârghie să pună presiune pe ei. Dacă terenurile erau concesionate, altfel discutam, dar aşa ei sunt proprietari. Ei dau vina pe noi, că nu am făcut acolo reţea de apă şi canalizare, că doar pentru orice primăria e de vină. Oricum, această problemă e în curs de rezolvare, pentru că am depus proiect pentru finanţare prin PNRR. După ce vom termina canalizarea şi reţeaua de apă, nu vor mai avea motive să nu finalizeze investiţiile începute”, spune primarul.

Totuşi, de la planurile administraţiei locale şi ale patronilor până la revitalizarea staţiunii ar mai putea trece mulţi ani. Promisiuni au tot existat în ultimele decenii, dar investiţiile nu s-au concretizat.

Apă minerală

Singura consolare a celor care ajung în Băile Lipova este că îşi pot umple bidoanele cu apă minerală gratuit. Există două puţiuri în care apa curge, însă nu mereu. Puţurile sunt acum pe terenuri private, iar vizitatorii sunt avertizaţi prin diverse pancarte că încalcă o prorietate. Din fericire, nimeni nu îi opreşte, astfel că cei care ştiu de existenţa puţurilor intră în parc şi îşi iau apă minerală în linişte.

„Nu mereu funcţionează aceste puţuri, ceea ce nu este corect. Acestea au fost înfiinţate de stat pentru folosinţă gratuită, dar uneori le mai închide administratorul forajelor. Ar trebui ca apa minerală să curgă în permanenţă acolo, ar fi totuşi o atracţie constantă pentru vizitatori”, spune primarul oraşului.

Cele două foraje sunt ale Societăţi Naţionale a Apelor Minerale (SNAM). Şi în anii trecuţi, reprezentanţii societăţii de stat au mai închis robinetele, uneori pentru luni de zile, cum s-a întâmplat în 2019, spre nemulţumirea vizitatorilor.

În acest moment, apa minerală din zonă este exploatată de două companii care o îmbuteliază şi o trimit în magazine din toată ţara, una dintre acestea fiind înfiinţată la sfârşitul anilor ’70. Ambele societăţi comerciale plătesc redevenţe către SNAM.