Aşa cum este prezentat eufemistic pe copertă, discul reprezintă, pe o faţă, o selecţie a unor piese dintr-o lucrare mai amplă, pe care formaţia o prezenta în concerte şi, pe cealaltă faţă, două piese compuse în aceeaşi perioadă: „Negru Vodă” şi „Pseudo-Morgana”. Ideea acestui material a fost sugerată liderului formaţiei de decizia lui Nicolae Ceauşescu, din aprilie 1971, ca de atunci înainte toate producţiile culturale să aibă filon folcloric.

Nicu Covaci a prelucrat o serie de teme populare, dorind să înglobeze în viitorul spectacol datini de nuntă şi de înmormântare, datini de peste an și teme reprezentative pe care le-a regăsit în folclorul arhaic. „Cei ce ne-au dat nume a fost conceput ca un ciclu, urmând perindarea anotimpurilor dintr-un an. Începutul a fost făcut prin nişte melodii consacrate înmormântării, cu datinile de înmormântare, simbolizând îngroparea unui ciclu trecut. Treceam în primul anotimp, cântând câteva piese inspirate din ritualuri de primăvară, cântece de vară, de toamnă, de iarnă, colinde şi terminam cu punctul culminant din evoluţia unei generaţii, cu nunta. Apoi, sugeram trecerea şi continuarea ciclului la nivelul următor, reluat cu datini de înmormântare”, spune Nicu Covaci.

Anumite teme, însă, considerate tabu în acele vremuri din România comunistă, au dus la cenzurarea materialului, astfel încât dintr-un dublu LP s-a ajuns la unul simplu. Au fost scoase piese precum. „Vişina” (apărută fragmentar în 2007 pe un CD cu Cântece cenzurate), „Siminica-Duminica”, „Cei ce ne-au dat nume”, „Cocoşii Negri” . „Textele de pe acest album, în majoritate populare, au fost completate de Victor Cârcu „cu atâta sensibilitate, încât este greu de deosebit care dintre strofe sunt originale şi care au fost scrise pentru noi.”, completează liderul formației.