Ianuarie 1990. În primele ore ale unei Românii democratice, se reînființa partidul care de-a lungul vremii i-a promovat în funcții de prim-ministru pe Brătieni și nu numai. După 50 de ani de politică dusă în exil, pe întreaga perioadă a regimului comunism, liberalii au reapărut pe scenă în ianuarie 1990. Ce au însemnat cei 30 de ani pentru partidul istoric al României? Partidul Național Liberal de după anii 1990 a trecut prin transformări și schimbări de imagine, dar și prin multe lupte interne care au dus la sciziuni, unele mai mici, altele care au amenințat viitorul partidului. Pe de o parte, anii ’90 au fost anii în care liberalii au încercat să revină pe scena politică din perspectiva unui partid istoric cu valori bine definitve. Printre cei care au condus destinele liberalilor în anii 1990 trebuie amintiți Radu Câmpeanu și Mircea Ionescu-Quintus. Pe de altă parte, însă, anii ’90 au adus și cele mai multe scindări și înființări de formațiuni politice cu doctrine liberale. Astfel au apărut, printre altele, Partidul Național Liberal-Aripa Tânără și Partidul Național Liberal-Convenția Democratică. Tot în prima decadă de după Revoluție, PNL a fost parte din plaforma Convenția Democrată Română, iar în 1998 a fuzionat cu Partidul Alianța Civică. Cert este că pentru PNL, revenirea pe scena politică după anii de exil politic în care comunismul s-a impus în mod totalitar, nu a fost una deloc ușoară.

Alianțele cu PSD și USL

Cea de a doua decadă a liberalilor post-decembriști a venit cu decizia de susținere a lui Theodor Stolojan în alegerile prezidențiale și mai apoi formarea Alianței D.A. – Dreptate și Adevăr, alături de Partidul Democrat. Decizia a dus la o consilidare a dreptei pe plan politic. A urmat apoi perioada în care foștii președinți Stolojan și Valeriu Stoica au decis să lanseze Platforma Liberală și să înființeze Partidul Liberal Democrat, înghițit de PD la scurt timp. În contextul unui PNL în căutare de a se impune ca principal partid de dreapta, liderul liberal Crin Antonescu a luat decizia în 2011 de a forma Uniunea Social Liberală – o alianță cu PSD și Partidul Conservator. Decizia a fost criticată dur în interiorul partidului, în mod special de cei care văzuseră în PNL continuarea partidului istoric condus de familia Brătienilor. Alianța dintre stânga și dreapta a funcționat pentru aproximativ 3 ani, în 2014 liberalii alegând să iasă din această alianță. Tot anul 2014 a adus și unirea celor două mari partide de dreapta din România: PNL și PD. Având susținerea celor două forțe, Klaus Iohannis a ajuns primul președinte liberal al României, iar după câștigarea mandatului, pe scena politică românească a rămas doar PNL – incluzând și Partidul Democrat.

Anul 2019 și viitorul PNL

Noul PNL, reformat și renăscut de câteva ori în ultimii 30 de ani, a reușit să se stabilizeze în ultimii ani, fie că a fost în Opoziție sau la Putere. Ultimele două scrutine din 2019, cele pentru alegerile europarlamentare și pentru Președinție au venit să confirme că PNL a reușit să devină cea mai importantă forță a dreptei românești, deși există în continuare voci care susțin că actualul PNL nu mai are decât o mică parte din ceea ce a însemnat liberalismul politic înființat în 1871.

Care este viitorul PNL, după 30 de ani de reclădire și schimbări? Rămâne ca istoria și timpul să stabilească în ce măsură deciziile politice luate de cei ce i-au condus pe liberalii post-decembriști au contribuit la dezvoltarea democrației în România modernă. Astăzi, după trei decenii de schimbări și alianțe, PNL pare a fi mai puternic decât în trecut, iar anul 2020 cu cele două scrutine – alegerile locale și cele parlamentare, va fi un nou test pentru dreapta românească.