Soluţia pe scurt a instanţei arată că procesul a fost „suspendat în temeiul art. 411 pct.1 Cod proc. civ”.

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Arad, care alături de investitor are calitate de pârât în acest dosar, a transmis, la solicitarea AGERPRES, că aşteaptă încheierea şedinţei de judecată pentru a afla motivele suspendării procesului.

„Nu cunoaştem motivele pentru care instanţa a dispus suspendarea litigiului, aşteptăm să ni se comunice încheierea de şedinţă. Noi am depus actele procesuale, ne menţinem considerentele în privinţa faptului că avizul de mediu a fost emis cu respectarea prevederilor legale”, a declarat directorul APM Arad, Nicoleta Potrea.

Reprezentanţii asociaţiei din Satu Mare care solicitaseră anularea avizului de mediu pentru parcul fotovoltaic spun că în ultimele săptămâni au ajuns la un acord cu investitorul, iar instanţa ar fi ţinut cont de acest lucru.

„Probabil instanţa a decis suspendarea procesului în urma acordului pe care l-am încheiat recent cu investitorul, care a contractat o firmă de consultanţă din Marea Britanie în domeniul conservării naturii pentru a se găsi soluţii astfel încât proiectul să fie compatibil cu solicitările noastre. Dacă investitorul îşi respectă angajamentele, nu mai avem obiect pentru acest proces”, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, preşedintele filialei Satu Mare a Asociaţiei „Societatea Carpatină Ardeleană”, Márk Nagy János.

Istoric

În 21 octombrie, primarul comunei Grăniceri, Petru Claudiu Bătrînuţ, declarase pentru AGERPRES că deşi construirea parcului fotovoltaic pe suprafaţa de 1.064 de hectare urma să înceapă anul trecut, proiectul a fost blocat de Asociaţia „Societatea Carpatină Ardeleană” din Satu Mare, care a atacat în instanţă avizul de mediu.

„Au depus o contestaţie pe ceea ce înseamnă acordul de mediu, emis de autoritatea competentă, Protecţia Mediului Arad. Au pierdut până acum câteva procese, iar în 13 noiembrie este un nou termen”, spunea primarul, care subliniase că investitorii plătesc în continuare toate taxele locale aferente terenurilor pe care ar urma să se dezvolte proiectul energetic.

Contactat de AGERPRES, preşedintele filialei Asociaţiei „Societatea Carpatină Ardeleană”, Márk Nagy János, declarase că terenul pe care este prevăzută realizarea parcului fotovoltaic este arie protejată, iar proiectul ar afecta specii de păsări.

„Terenul pe care este propus să se realizeze acea investiţie, parcul fotovoltaic, este într-o arie naturală protejată, practic are dublu statut, este sit Natura 2000 şi pentru protecţia păsărilor şi pentru protecţia habitatelor. Ar avea, din punctul nostru de vedere, un impact foarte mare, mai ales asupra păsărilor care folosesc acel teren, habitat de hrănire, habitat de cuibărire, habitat de migraţie. Acesta este motivul pentru care am atacat în instanţă avizele de mediu”, afirmase Márk Nagy János.

El declarase că asociaţia a pierdut două procese pe fond la Tribunalul Satu Mare, dar la Curtea de Apel Oradea a obţinut retrimiterea cazului pentru rejudecare la Tribunal.

Potrivit propriului site, „Societatea Carpatină Ardeleană” este o asociaţie nonprofit, nonguvernamentală, fondată în 1891 la Cluj, care a avut „o pauză silită de 50 de ani” în funcţionare, fiind reînfiinţată în 1991 pentru „protecţia mediului natural şi antropic, practicarea şi popularizarea drumeţiei şi a ecoturismului în general, cunoaşterea, popularizarea şi protecţia valorilor culturale şi etnografice”.

Conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Arad declarase, pentru AGERPRES, că în ariile protejate, precum situl Natura 2000, se poate construi în anumite condiţii, iar în cazul proiectului din zona Pilu – Grăniceri s-au parcurs toate etapele legale.

„Pentru că a fost vorba de o suprafaţă atât de mare din sit Natura 2000, nu am tratat superficial problema, ci am mers la faza de aviz de mediu pe procedură completă, atât cu raport de mediu, cât şi cu studiu de evaluare adecvată pentru speciile pentru care este desemnat situl, studiu realizat de experţi atestaţi în baza Ordinului 19/2010”, spunea directorul APM Arad, Nicoleta Potrea.

Ea a explicat că toată procedura a fost mediatizată în termenele legale, prin anunţuri repetate în presă.

„Pe parcursul procedurii emiterii avizului de mediu nu am avut nicio contestaţie, observaţie din partea publicului, fie ONG-uri, fie persoane fizice sau juridice. La dosar există şi avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate”, a subliniat Potrea.

La finalul lunii noiembrie 2022, investitorii şi autorităţile judeţene au prezentat proiectul celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, care va avea capacitatea de 1.044 de MW şi urma să devină operaţional în decembrie 2024.

„Iată că planurile noastre devin realitate. Am ales acest judeţ şi locaţia proiectului ţinând cont şi de infrastructura pusă la punct şi de posibilităţile de logistică. Este cel mai mare parc fotovoltaic din Europa. Până în decembrie 2024 vrem să livrăm prima cantitate de energie în reţea”, declara, la vremea respectivă, Sebastian Enache, reprezentant al dezvoltatorului Monsson.

El adăugase că proiectul include unul dintre cele mai mari centre de pregătire profesională din zonă, iar minimum 1.000 de oameni vor lucra zilnic la construirea parcului. Ulterior, la finalizarea lucrărilor, vor fi angajaţi până la 200 de oameni pentru operare şi mentenanţă.

Sebastian Enache a dezvăluit că Monsson are în proiect circa 2.000 de MW pentru judeţul Arad, urmând să fie construite alte două parcuri fotovoltaice, în zona localităţilor Chişineu-Criş şi Macea, care vor avea împreună aproximativ 800 de MW. Aceste două parcuri ar urma să fie finalizate în 2026, investiţiile fiind de circa 600 milioane de euro.

Cele trei proiecte din judeţul Arad dezvoltate de Monsson ar însemna investiţii totale de 1,4 miliarde de euro, la care se adaugă 200 de milioane de euro investiţi într-o staţie de stocare a energiei cu capacitatea de aproximativ 500 de MW, la Grăniceri.

Reprezentantul investitorului, Marian Pavel, precizase că investiţiile sunt exclusiv private şi nu beneficiază de niciun fel de facilităţi fiscale din partea statului. O parte din banii necesari finanţării proiectelor sunt obţinuţi din credite.

Primăria comunei arădene Grăniceri a încasat 6,5 milioane de lei pentru emiterea autorizaţiei de construire a parcului fotovoltaic, suma fiind echivalentă cu veniturile comunei pe 10 ani. Atât Primăria Grăniceri, cât şi Primăria Pilu încasează în continuare taxe pentru terenul pe care se va dezvolta proiectul.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Parc fotovoltaic de 800 de milioane de euro, blocat de un proces intentat de o asociaţie neguvernamentală

APM Arad, despre proiectul celui mai mare parc fotovoltaic: Se poate construi în arie protejată