Pubelele, gunoiul nimănui

ARAD. Master planul de deşeuri, implementat de Consiliul Judeţean Arad la nivelul întregului judeţ începând cu anul 2011, şchioapătă şi acum, la zece ani distanţă de la demararea lui. Chiar dacă au fost parcurşi toţi paşii privind realizarea infrastructurii necesare pentru acest proiect, chiar dacă au fost făcute toate achiziţiile, chiar dacă s-au licitat şi relicitat zonele judeţului pentru servicii de colectare şi transport ale deşeurilor, acest proiect încă nu funcţionează, indiferent de ce anunţă autorităţile.

Iar unul dintre exemple ne este oferit de un proces în care Consiliul Judeţean Arad a fost reclamant, iar comuna Bârzava a fost pârât. Dar să începem cu începutul.

În urmă cu aproximativ opt ani de zile, în cadrul proiectului, au fost achiziţionate zeci de mii de europubele şi containere care urmau să fie predate arădenilor sau să fie amplasate în diferite locaţii. Numai că achiziţia a fost făcută mult prea repede, ţinând cont de stadiul la care se afla atunci proiectul. Toate pubelele şi containerele cumpărate au fost “împrăştiate” în tot judeţul, pentru că nu exista un loc în care să poată fi depozitate. Aşadar, bunurile respective au ajuns în Bârzava, Ineu sau Sântana, dar şi la Aeroportul Arad. Peste tot, pubelele şi containerele au fost depozitate în aer liber. Intemperiile, furtunile şi căldura soarelui au afectat mii de astfel de pubele, în toate localităţile în care ele au fost depozitate.

În 2019, CJA a încercat să facă un inventar al acestor bunuri, pentru a depista câte dintre ele sunt inutilizabile.

După efectuarea numărătorilor, comuna Bârzava a primit un document prin care i se impunea să predea toate pubelele care au fost depozitate acolo, iar dacă ele nu mai există, să achite contravaloarea acelor pubele, să cumpere altele noi. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat, însă, şi în celelalte localităţi în care au fost depozitate respectivele bunuri.

“Am avut depozitate pubele şi containere, dar nu ne-au fost solicitate fonduri pentru cele care lipsesc sau sunt avariate. De atâţia ani de zile în care au stat în ploaie, în ninsoare sau în soare, este normal ca ele să aibă de suferit. Altele au fost furate, s-a întâmplat şi acest lucru. Dar nu ni s-au solicitat sume de bani de către CJA pentru plata lor”, ne-a declarat Călin Abrudan, primarul din Ineu.

La proces

Pe aceeaşi logică, nici administraţia locală din Bârzava nu a fost de acord să plătească pubelele deteriorate sau pe cele lipsă. Drept urmare, Consiliul Judeţean a decis să deschidă un proces prin care instanţa să oblige Primăria Bârzava să achite sumele solicitate pentru pubele şi containere. Judecătoria Lipova a fost prima instanţă care a judecat această cauză şi a stabilit, în iunie 2020, că:

“admite în parte cererea principală formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Judeţului Arad, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei Bârzava. Obligă pârâta la predarea în natură, în starea în care se găsesc în prezent, în termen de 10 zile de la pronunţarea hotărârii, a următoarelor bunuri; 1 (un) container metalic de 1,1 metri cubi, 3 (trei) containere de plastic albastru de 1,1 metri cubi, 4 (patru) containere de plastic verde de 1,1 metri cubi şi a unui număr de 719 (şaptesutenouăsprezece) europubele galbene de 240 litri, sau contravaloarea acestora de achiziţie, dacă pârâta nu va înlocui bunurile predate în depozit care nu mai există”.

Practic, judecătorii au decis ca primăria să găsească pubelele şi containerele, iar, dacă acestea nu apar în zece zile de la sentinţă, să le plătească.

Mai departe

Decizia Judecătoriei Lipova nu a fost definitivă. Procesul s-a mutat la Tribunalul Arad, care a judecat apelul. Această instanţă a decis să păstreze neschimbată sentinţa de la Lipova, dar nici această hotărâre nu a fost definitivă, procesul ajungând la Curtea de Apel Timişoara.

“Admite apelul formulat de pârâta Unitatea administrativ teritorială a Comunei Bârzava şi modifică în parte sentinţa civilă 216/18.06.2020 pronunţată de Judecătoria Lipova, în sensul că respinge cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Arad, în contradictoriu cu pârâta Unitatea administrativ teritorială a Comunei Bârzava”, au decis magistraţii de pe Bega, această sentinţă fiind definitivă.

Practic, judecătorii timişoreni au apreciat că CJA nici măcar nu avea vreun motiv să dea în judecată Primăria Bârzava.

“Am fost acţionaţi în judecată de către CJA pe motivul că europubelele şi tomberoanele trimise de ADI Deşeuri la noi, pentru depozitare, s-au deteriorat. La fel ca şi în cazul pubelelor care sunt depozitate la aeroport şi care sunt într-o stare precară, nu considerăm că a fost vina noastră că soarele şi intemperiile au afectat acele bunuri. Drept urmare, am refuzat să plătim contravaloarea lor şi ne-am apărat în instanţă unde, în final, am avut câştig de cauză”, a spus Gabriel Faur, primarul comunei Bârzava. Acesta a făcut şi o glumă, ţinând cont de faptul că localitatea este privată de fonduri de la Judeţ, precizând că “măcar, cu această ocazie, primim, în sfârşit, bani de la Consiliul Judeţean. Este vorba despre aproximativ 10.000 de lei, cheltuielile noastre de judecată”.

CJA nu ştie nimic

Deşi a existat un proces pe rol, care a durat aproximativ doi ani de zile, totul datorită unei cereri prin care se solicită plata pubelelor distruse, cei de la Consiliul Judeţean Arad par că nu au nici cea mai vagă idee despre această acţiune în instanţă. I-am întrebat, într-o adresă oficială, dacă au fost solicitate sume de bani cu titlu de despăgubiri pentru bunurile distruse. Ni s-a răspuns că nu s-a cerut niciun ban. Dar, totuşi, au fost cerute pubelele şi containerele.

“Unitatea Administrativă Teritorială Judeţul Arad a derulat master planul privind <Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide din Judeţul Arad>, în cadrul căruia au fost achiziţionate europubele şi containere. Acestea se află depozitate pe raza judeţului Arad în mai multe locaţii, în baza contractelor de depozit încheiate între Judeţul Arad şi primăriile respective. UAT Judeţul Arad a trimis adrese la primăriile care au în depozit aceste bunuri pentru a le pregăti în vederea predării către operatori, iar în cazul în care aceste bunuri au suferit eventuale degradări, să procedeze la repararea sau înlocuirea lor, după caz. Până la redactarea prezentei, niciun UAT nu a plătit vreo sumă către UAT Judeţul Arad”, ni s-a transmis dinspre CJA.

Practic, primarilor nu le sunt ceruţi, în mod expres, bani, ci doar pubele noi. Asta în condiţiile în care pubelele cumpărate în cadrul proiectului au ieşit deja inclusiv din perioada de utilizare recomandată de producător. Cumva, Consiliul Judeţean încearcă să îşi “scoată pârleala” de la primăriile pe raza cărora au fost depozitate aceste bunuri. Dar nu de la toate primăriile, ci doar de la cele care nu sunt “prietene” din punct de vedere politic.

Aeroportul, în aer

Chiar dacă cere bani sau pubele de la alţii, Consiliul Judeţean nu prea ştie ce se întâmplă în propria ogradă. În răspunsul pe care ni l-au transmis, reprezentanţii intituţiei spun că situaţia de la Aeroportul Arad, acolo unde sunt depozitate mii de pubele şi containere, este “în curs de clarificare”.

“La Aeroportul Arad situaţia este în curs de clarificare. În acest moment nu se poate preciza valoarea bunurilor deteriorate şi se fac demersuri pentru clarificarea situaţiei, în sensul reparării recipientelor, recuperării unor componente, etc”, ne spun cei de la CJA.