„ Curtea a reţinut că normele criticate generează îmbogăţirea fără justă cauză a statului în detrimentul patrimoniului contribuabilului ca urmare a imposibilităţii folosirii sumei de bani percepută nelegal şi privarea persoanei de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata respectivei sume. Această pierdere este direct proporţională cu durata indisponibilizării sumei plătite fără temei juridic pe perioada cuprinsă între data plăţii sumei nedatorate şi data restituirii acesteia şi are drept consecinţă încălcarea dreptului de proprietate al contribuabilului, consacrat de art.44 din Constituţie.Drept urmare, CCR a declarat neconstituţionale acele articole din Codul de procedură fiscală care permitea statului să execute contribuabilul, fără să răspundă dacă făcea acest lucru fără niciun temei. Zeci, sute de mii de oameni sau societăţi s-au trezit executaţi de către fisc, fără să aibă vreo datorie, trebuind să umble prin tribunale pentru a-şi putea recupera banii. Au fost firme care şi-au încetat activitatea, pentru că fiscul le-a luat în mod nejustificat banii necesari pentru derularea activităţii şi plata salariilor”, spune Mircea Purcaru. În opinia sa, „este un pas important spre normalizarea raporturilor stat-cetăţean, de prea multe ori derulate în virtutea unor legi care sfidează Constituţia, care prevede că nimeni- cu atât mai mult statul – nu este mai presus de lege”. Purcaru mai precizează că organul fiscal este obligat să soluţioneze cererile contribuabililor în termen de 45 de zile de la înregistrare. Totodată, în situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data solicitării şi data primirii informaţiilor solicitate.