„Proiectul are o importanţă strategică pentru a face legătura între România şi vecinii săi europeni şi pentru a îmbunătăţi în continuare accesibilitatea tuturor regiunilor din România. Până la finalul anului 2023, toate cele patru tronsoane ale magistralei feroviare de mare viteză construită în vestul României, între județele Hunedoara și Arad, vor trebui finalizate, altfel banii alocați pentru acest proiect vor trebui returnați”, anunţă Corina Creţu.

Aceasta vorbeşte şi despre paşii făcuţi de ea la momentul la care deţinea funcţia de comisar european.

„În calitate de comisar european, am făcut toate demersurile necesare pentru ca României să îi fie alocate fonduri importante pentru modernizarea infrastructurii de transporturi, însă observ în continuare cum parcă ne punem singuri piedici în realizarea acestor obiective. În 2018 am aprobat o cofinanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-Gurasada-Simeria. La momentul când banii au fost virați de la Comisia Europeană către Guvernul României, acesta din urmă și-a asumat implementarea până în 2020. Fondurile europene au fost alocate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, iar dacă proiectul nu va fi gata până în decembrie 2023 în proporție de minim 90%, banii vor fi pierduți”, avertizează europarlamentarul.

Situaţia la zi

Avertismentul lansat de Corina Creţu este unul cât se poate de grav, dacă coroborăm declaraţiile ei cu situaţia de pe şantiere. În ceea ce priveşte tronsoanele din judeţul Hunedoara, acestea sunt mai avansate decât cele din judeţul Arad. Chiar şi în judeţul nostru sunt zone în care lucrările sunt foarte avansate. Pe de altă parte, avem zone de şantier unde lucrările stagnează. Mai mult decât atât, există păduri care încă nu au fost scoase din circuitul silvic. În toamna anului trecut, reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură anunţau faptul că nu există nicio şansă ca tunelul de peste 500 de metri, din zona comunei Bata, să fie finalizat în acest an.

„Tunelul de cale ferată este în continuare blocat de un deal. În prezent, sunt excavați aproximativ 500 de metri din cei 586 ai tunelului, însă riscă să devină muzeu pentru că nici până în ziua de azi nu au fost scoși din circuitul forestier arborii din zona portalului estic. Le amintim responsabililor CFR Infrastructură că se împlinesc 5 (cinci) ani de când au fost semnate contractele pentru reconstrucția căii ferate Simeria-KM 614. Este important de menționat că acești 5 ani de întârziere birocratică vin pe un lot în care lucrările ar fi trebuit să dureze… 4 ani de la parafarea contractului. Ce înseamnă asta? Șansele să putem circula pe noua variantă de viteză de la Bătuța la final de 2023 au devenit nule. Din momentul în care va începe lucrul la versant, vor fi necesare minim 300 de zile de muncă la acesta”, anunţau toamna trecută cei de la Pro Infrastructură.

Salvaţi de alţii?

Totuşi, întreg proiectul ar putea „scăpa” de penalizări, dacă celelalte şantiere ar avansa suficient încât întreaga lucrare, de la Ghioroc la Simeria, să atingă procentajul de finalizare de 90 la sută. Aşadar, dacă unele tronsoane vor fi realizate în procente ridicate, aceste segmente ar putea să ridice „forţat” procentajul întregii lucrări, inclusiv a altor tronsoane rămase în urmă. Altfel, statul ar putea fi nevoit să restituie 1,3 miliarde de euro Uniunii Europene.