La Curtici, solul este atât de uscat că abia au putut avea loc lucrările de toamnă pentru însămânțarea grâului, însă fermierul Dimitrie Muscă, cel mai mare din vestul țării, spune că problema sa principală este compromiterea culturii de rapiță.

Muscă a însămânțat, la începutul lunii septembrie, 1.700 de hectare cu rapiță, atât la Curtici, cât și la Olari. Ar fi trebuit să fi răsărit peste 50 de plante pe metru pătrat, dar abia sunt 20.

Densitatea slabă a culturii l-a determinat pe fermier să renunțe la rapița de pe 1.500 de hectare, pe care va semăna, la începutul lunii noiembrie, grâu și orz.

„La rapiță este un dezastru, din 1.700 de hectare doar 200 pot păstra, pe care pot spera la o producție de 4.000 de kilograme la hectar, cât să fie pe profit. Pe 1.500 de hectare, dacă aș păstra rapița, producția ar fi mult sub 2.000 de kilograme și ne-ar aduce pierdere financiară importantă”, a declarat luni, pentru AGERPRES, Dimitrie Muscă, unul dintre primii fermieri arădeni care, cu ani în urmă, a început să cultive rapiță pe suprafețe mari.

Recolta de la începutul verii a fost una bună, de 4.300 de kilograme la hectar, și a fost contractată toată producția, în mare parte fiind cumpărată de fabrici de procesare din străinătate.

La Nădlac, fermierii au însămânțat peste 1.000 de hectare cu rapiță la finalul verii, dar 90% din cultură este compromisă.

„Membrii cooperativei noastre gestionează 3.700 de hectare de terenuri, din care peste 1.000 au fost însămânțate cu rapiță. Din cauza secetei, 90% din culturi sunt compromise, așa că mulți fermieri întorc rapița și se pregătesc să pună pe terenuri orz sau grâu”, a declarat, pentru AGERPRES, Milan Kelo, președintele Cooperativei „Fermierul Nădlăcan”.

Un alt fermier cunoscut, Gheorghe Porubsky – președinte al Asociației „Țăranul Nădlăcan”, spune că pe patru parcele deținute și care erau semănate cu rapiță va face din nou lucrări, pentru a pune orz.

„Plantele sunt foarte rare, toți fermierii din zona noastră spun asta, din 100 de hectare cultivate dau șansă la cel mult cinci. Pe majoritatea suprafețelor se vor pune, la primăvară, orzoaică și floarea-soarelui, însă mulți fermieri reînsămânțează deja terenurile cu grâu sau orz”, a declarat Porubsky.

Directorul Direcției pentru Agricultură Arad, Adrian Alda, a declarat, pentru AGERPRES, că seceta a întârziat și lucrările agricole de toamnă. Solul fiind prea uscat, mulți fermieri nu au putut ara și însămânța la timp.

„De asemenea, au existat probleme cu răsărirea rapiței, care a încolțit în sol, dar nu a mai răsărit din cauza lipsei precipitațiilor. În aceste condiții, unele suprafețe însămânțate cu rapiță au fost întoarse, fermierii preferând să încerce înființarea culturilor de grâu, orz sau chiar reînsămânțarea rapiței”, a mai declarat Alda.

Seceta din acest an a afectat majoritatea culturilor. Suprafețele declarate calamitate însumează 110.814 hectare, echivalentul unei treimi din suprafața arabilă a județului, care este de 350.000 de hectare.

De exemplu, producția de porumb este una dintre cele mai mici din ultimele trei decenii. În medie, fermierii au obținut 2.000 kilograme la hectar, față de 8.000 de kilograme la hectar în anii în care erau înregistrate cantități normale de precipitații.

Sursa: AGERPRES