Situația cerșetorilor și a persoanelor fără adăpost din municipiu a revenit în atenția autorităților locale, în urmă cu aproximativ două săptămâni, când prefectul Mihai Pașca a anunțat, într-o conferință de presă, constituirea umui grup de lucru având drept scop înlăturarea fenomenului din centrul Aradului. În cursul zilei de luni, 10 noiembrie, a avut loc prima ședință pe această temă, găzduită de Instituția Prefectului, iar marți, municipalitatea a anunțat lansarea unei campanii menite să descurajeze cerșetoria pe domeniul public.

„Primăria a solicitat Direcției Generale a Poliției Locale o nouă analiză detaliată privind dimensiunea fenomenului, măsurile aplicate până acum și strategia de prevenție pentru perioada următoare.
Datele obținute din activitatea de teren, desfășurată în colaborare cu Direcția de Asistență Socială, conturează o realitate complexă și tot mai greu de gestionat. Între noiembrie 2023 și noiembrie 2025, autoritățile au identificat 213 persoane care practică cerșetoria sau trăiesc în condiții de adăpost improvizat”, a transmis Primăria Arad, printr-un comunicat de presă.
Potrivit DGPLA, 95 din cele 213 persoane au domiciliul în municipiul Arad, 49 în alte localități din județ, iar 65 provin din alte județe ale țării. Practic, peste 55% dintre cazuri nu aparțin comunității locale, „ceea ce confirmă caracterul de oraș de tranzit al Aradului, aflat pe una dintre cele mai frecventate rute feroviare și rutiere din vestul României”, se arată în raport.
Dependențe, precaritate și mobilitate ridicată
Poliția Locală și asistenții sociali au constatat că o parte importantă a persoanelor fără adăpost se confruntă cu dependențe severe. 42 dintre cei identificați sunt consumatori sistematici de substanțe toxice, altele decât alcoolul, iar aproape trei sferturi dintre bărbați prezintă semne clare de alcoolism.
Consumul de „șoricioaică”, o substanță cu efect psihoactiv interzisă, rămâne specific Aradului și este frecvent întâlnit mai ales în zonele Șezătoarei și Boul Roșu, unde se concentrează grupurile de cerșetori care stau permanent în oraș.
La capitolul locuire, cifrele ilustrează fragilitatea acestor oameni: 70 dintre ei dorm în spații publice sau direct pe stradă, 43 au acceptat temporar cazarea în Adăpostul de Noapte, 77 se adăpostesc ocazional la rude sau prieteni, iar 23 trăiesc în colibe improvizate.
Reapariția acelorași figuri în teren
Un aspect semnalat de Poliția Locală este continuitatea fenomenului: aproximativ 50 de persoane apar în evidențe atât în 2024, cât și în 2025, ceea ce arată o rată de înlocuire ridicată – unii dispar, alții le iau locul. Comunitățile rrome sărace din județele Arad, Bihor, Timiș și Mehedinți sunt cele mai frecvent reprezentate, potrivit raportului. În ultimii cinci ani, 525 de persoane au fost sancționate pentru cerșetorie, însă structura contravenienților spune mult despre dinamica mobilității: 233 dintre ei provin din afara județului Arad, 133 din comune arădene, 160 din municipiu.
„Mulți dintre cei amendați, veniți din alte județe, au primit una sau două sancțiuni, semn că erau în tranzit și au petrecut doar câteva zile în oraș. Alții însă revin periodic, atrași de potențialul de câștig oferit de spațiul urban și de disponibilitatea arădenilor de a oferi bani”, mai spune Poliția Locală.
Porți de intrare și zone de refugiu
Gara Arad rămâne principalul punct de intrare în oraș, dar și un loc frecvent de adăpost și consum de substanțe. Spațiile largi, zonele mai puțin supravegheate și proximitatea rampelor de colectare facilitează instalarea grupurilor de cerșetori. În schimb, Gara Aradul Nou funcționează mai mult ca punct de tranzit zilnic pentru persoanele din comunele din sudul municipiului și din județul Timiș. Potrivit raportului Poliției Locale, măsurile adoptate de Poliția Transport Feroviar, precum și lucrările de modernizare din zonă, au redus temporar prezența cerșetorilor, dar nu pot asigura reîntoarcerea acestora în localitățile de origine.
Autoritățile locale semnalează și o schimbare a formelor de supraviețuire. În ultimul an, colectarea ambalajelor returnabile (SGR) a devenit principala sursă de venit pentru o parte dintre persoanele aflate în stradă. Activitatea este legală, dar necontrolată, și contribuie la menținerea acestora în spațiul public.
Campanie publică
Pentru a completa eforturile Poliției Locale și ale Direcției de Asistență Socială, Primăria Arad anunță lansarea unei campanii de informare și conștientizare adresate populației. Mesajul principal va fi apelul către cetățeni de a nu mai oferi bani sau bunuri cerșetorilor, gest considerat de autorități un factor determinant al persistenței fenomenului. „Comportamentul caritabil, deși bine intenționat, menține oamenii în stradă și face orașul atractiv pentru cerșetorii din alte județe. Ajutorul real trebuie direcționat către serviciile sociale, nu către indivizii aflați în aceste situații”, au transmis reprezentanții Primăriei.
Prin această campanie, administrația arădeană speră să reducă numărul persoanelor care practică cerșetoria și să sprijine reintegrarea celor dispuși să accepte ajutorul instituțional.